Isaias, cap. 31, cf. LXX

1. Vai de cei care se coboară întru Egiptos pentru ajutor, de cei care au nădăjduit în cai și în care! Căci [au nădăjduit că] este [sunt] multe și mulțime mare de cai și nu erau nădăjduind în Sfântul lui Israil și pe Dumnezeu nu L-au căutat.

2. Și El, Cel înțelept, aducea peste ei cele rele și cuvântul Său nu are să fie lepădat. Și Se va ridica împotriva caselor oamenilor celor răi și asupra nădejdii lor celei deșarte:

3. pe omul egiptean și nu pe Dumnezeu, pe trupurile cailor, și nu este ajutor. Dar Domnul va aduce mâna Sa peste ei și vor osteni cei care ajută și toți împreună vor pieri.

4. Că[ci] Domnul așa mi-a zis mie: „[În] ce chip, când are să strige leul sau puiul de leu asupra fiarei pe care a prins-o și are să strige asupra ei până are să se umple munții de glasul lui, și au fost biruiți și de mulțimea mâniei s-au înspăimântat, așa Domnul Savaot va coborî să lupte pe muntele Sionului, pe munții lui.

5. Ca păsările zburând, așa va apăra Domnul deasupra Ierusalimului și va scoate și va feri și va mântui”.

6. Întoarceți-vă, cei care sfatul cel adânc și cel fărădelege sfătuiți!

7. Că[ci în] ziua aceea oamenii le vor tăgădui pe cele făcute de mâinile lor, pe cele de argint și pe cele de aur, pe care le-au făcut mâinile lor.

8. Și Assur va cădea nu de sabia omului, nici sabia omului [nu-l] va mânca pe el și nu va fugi de la fața sabiei, ci vor fi întru pierdere cei tineri.

9. Căci [cu] piatră vor fi cuprinși, precum [cu] gard, și vor fi biruiți. Iar cel care fuge va fi prins. [Pentru că] acestea zice Domnul: „Fericit [este cel] care are sămânță în Sion și rude în Ierusalim”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *