Isaias, cap. 38, cf. LXX

1. Și a fost în vremea aceea, [când] s-a îmbolnăvit Ezechias până la moarte. Și Isaias, fiul lui Amos, Profetul, a venit către el și a zis către el: „Acestea zice Domnul: «Rânduiește pentru casa ta, căci tu mori și nu vei [mai] trăi!»”.

2. Și Ezechias și-a întors fața sa către perete și s-a rugat către Domnul,

3. zicând: „Adu-Ți aminte [μνήσθητι], Doamne [Κύριε], cum am mers înaintea Ta cu adevăr [ὡς ἐπορεύθην ἐνώπιόν Σου μετὰ ἀληθείας], [cu] inimă adevărată [ἐν καρδίᾳ ἀληθινῇ], și cele plăcute înaintea Ta am făcut [καὶ τὰ ἀρεστὰ ἐνώπιόν Σου ἐποίησα]!”. Și Ezechias a plâns [cu] plângere mare.

4. Și a fost cuvântul Domnului către Isaias, zicând:

5. „Mergi și zi lui Ezechias: «Acestea zice Domnul Dumnezeul lui David, al tatălui tău: <Am auzit glasul rugăciunii tale [ἤκουσα τῆς φωνῆς τῆς προσευχῆς σου] și am văzut lacrimile tale [καὶ εἶδον τὰ δάκρυά σου]. Iată, adaug către vremea ta [încă] 15 ani [ἔτη δέκα πέντε]!

6. Și din mâna împăratului assiriilor te voi mântui pe tine și pentru cetatea aceasta voi apăra>.

7. Și acesta îți [este] ție semnul de la Domnul, că Dumnezeu va face cuvântul acesta:

8. <[Iată], umbra treptelor, pe care soarele le-a coborât, cele 10 trepte ale casei tatălui tău[!] [Eu] voi întoarce soarele cele 10 trepte>»”. Și soarele s-a suit cele 10 trepte, [peste] care a coborât [coborâse] umbra.

9. Rugăciunea lui Ezechias, împăratul Iudeii, când s-a îmbolnăvit și s-a ridicat din boala sa:

10. „Eu am zis: «În[tru] înălțimea zilelor mele [voi merge] la porțile Iadului [ἐν τῷ ὕψει τῶν ἡμερῶν μου ἐν πύλαις ᾍδου], [căci] voi lăsa anii cei rămași [καταλείψω τὰ ἔτη τὰ ἐπίλοιπα]».

11. Am zis: «Nu mai am să văd mântuirea lui Dumnezeu pe pământ, nu mai am să văd om.

12. Din rudenia mea am plecat. Rămășița vieții mele a ieșit și a plecat de la mine ca cel care nimicește cortul întărit. Duhul meu s-a făcut în fața mea precum catargul năimitului, apropiindu-se să îl taie». În ziua aceea m-am dat

13. până dimineața ca leului. Așa a zdrobit oasele mele. Căci m-am dat din zi [și] până în noapte.

14. Ca rândunica, așa voi chema [ὡς χελιδών οὕτως φωνήσω], și ca porumbița, așa voi cugeta [καὶ ὡς περιστερά οὕτως μελετήσω]. Căci s-au sfârșit ochii mei a vedea întru înălțimea cerului [ἐξέλιπον γάρ μου οἱ ὀφθαλμοὶ τοῦ βλέπειν εἰς τὸ ὕψος τοῦ οὐρανοῦ], către Domnul [πρὸς τὸν Κύριον], Care m-a izbăvit pe mine [Ὃς ἐξείλατό με]

15. și mi-a luat durerea sufletului [καὶ ἀφείλατό μου τὴν ὀδύνην τῆς ψυχῆς][meu].

16. Căci, Doamne, pentru el Ți s-a vestit Ție, și [mi-]ai ridicat suflarea mea și, mângâindu-mă, am trăit.

17. Căci ai luat sufletul meu ca să nu piară [εἵλου γάρ μου τὴν ψυχήν ἵνα μὴ ἀπόληται][1] și ai aruncat înapoia mea toate păcatele mele [καὶ ἀπέρριψας ὀπίσω μου πάσας τὰς ἁμαρτίας μου][2].

18. Căci nu cei din Iad Te vor lăuda pe Tine [οὐ γὰρ οἱ ἐν ᾍδου αἰνέσουσίν Σε], nici cei care au murit [nu] Te vor binecuvânta pe Tine, nici [nu] vor nădăjdui cei din Iad [în] milostenia Ta,

19. [ci noi], cei care suntem vii, Te vom binecuvânta pe Tine, [în] ce chip și eu [o voi face]. Căci de astăzi copii voi face, care vor vesti dreptatea Ta,

20. Doamne, al mântuirii mele. Și nu voi înceta binecuvântându-Te cu psaltirionul [în] toate zilele vieții mele înaintea casei lui Dumnezeu”.

21. Și Isaias a zis către Ezechias: „Ia turtă de smochine și freacă-o și fă plasture [κατάπλασαι] și sănătos vei fi!”.

22. Și Ezechias a zis: „Acesta [este] semnul că mă voi sui întru casa Domnului Dumnezeu”.


[1] Ai luat la Tine sufletul meu, ca el să nu piară.

[2] Mi-ai iertat toate păcatele mele.

Did you like this? Share it:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *