Isaias, cap. 53, cf. LXX
1. Doamne, cine a crezut auzului nostru? Și brațul Domnului la cine a fost descoperit?
2. Am vestit înaintea Sa ca pruncul, ca rădăcina în pământ însetat. Nu este chipul Lui și nici slava. Și L-am văzut pe El și nu avea chip și nici frumusețe.
3. Ci chipul Său [era] necinstit, lipsit [mai mult] decât toți oamenii. Om în durere fiind și știind a purta boala. Că[ci] a fost întoarsă fața Sa, a fost necinstită și nu a fost socotită.
4. El poartă păcatele noastre și pentru noi suferă. Și noi L-am socotit pe El a fi în durere și în rană și în chinuire.
5. Dar El a fost rănit pentru fărădelegile noastre și a fost îmbolnăvit [S-a îmbolnăvit] pentru păcatele noastre. Învățătura păcii noastre [este] în[tru] El [și cu] rana Lui noi am fost vindecați.
6. Toți ca oile am fost rătăciți, omul [întru] calea lui a fost rătăcit, și Domnul L-a dat pe El păcatelor noastre.
7. Și El, pentru că [este] chinuit, nu Își deschide gura [Sa]. Ca oaia spre înjunghiere a fost adus și ca mielul cel fără de glas, înaintea celui care îl tunde pe el, așa nu Își deschide gura Sa.
8. Judecata Sa în[tru] smerenie a fost ridicată. [Iar] neamul Lui cine îl va spune? Că[ci] se ridică de la pământ viața Lui. De fărădelegile poporului Meu a fost adus întru moarte.
9. Și [Eu] îi voi da pe cei răi în loc de îngroparea Sa și pe cei bogați în loc de moartea Sa. Că[ci] [El] fărădelege nu a făcut și nici nu a fost găsită viclenia în[tru] gura Sa.
10. Și Domnul voiește să-L curățească pe El de rană. Dacă aveți să dați pentru păcat, sufletul vostru va vedea sămânța cea de viață lungă. Și Domnul voiește să-L ia
11. din durerea sufletului Său, să-I arate Lui lumină și să-L zidească [cu] înțelegere, să-L îndrepte pe Cel Drept, [pe Cel] bine lucrând multora și păcatele lor El le va purta.
12. Pentru aceasta El îi va moșteni pe mulți și prăzile celor tari le va împărți, pentru care a fost dat spre moarte sufletul Său și în[tre] cei fărădelege a fost socotit. Și El păcatele multora le-a purtat și pentru păcatele lor a fost dat [S-a dat].