Isaias, cap. 54, cf. LXX

1. Veselește-te, stearpa [stearpo], cea care nu naști! Izbucnește și strigă, cea care nu ai chinurile nașterii! Că mulți [sunt] copiii pustiului, mai mulți decât ai celei care are bărbat. Căci [așa] a zis Domnul.

2. Lărgește locul cortului tău și curțile tale ridică-le! Să nu precupețești [nimic]. Lungește loturile tale de pământ și țărușii tăi întărește-i!

3. Încă întinde spre cele de-a dreapta și spre cele de-a stânga! Și sămânța ta neamuri va moșteni și cetățile [cele] pustiite vei locui.

4. Nu te teme că ai fost rușinat și nici să te întorci că ai fost ocărât! Că[ci] rușinea cea veșnică vei uita și ocara văduviei tale nu o vei fi pomenind.

5. Că[ci] Domnul [este] Cel care te face pe tine [și] Domnul Savaot [este] numele Lui, iar Cel care te-a izbăvit pe tine Acesta [este]. [Căci] Dumnezeul lui Israil [în] tot pământul va fi chemat.

6. Nu ca pe femeia părăsită și [ca pe] cea puțină la suflet te-a chemat pe tine Domnul și nici ca pe femeia urâtă din tinerețe, a zis Dumnezeul tău.

7. Puțină vreme te-am părăsit pe tine și cu milă mare te voi milui pe tine.

8. În puțină mânie am întors fața Mea de la tine și cu milă veșnică te voi milui pe tine, a zis Domnul, Cel care te-a izbăvit pe tine.

9. De la apa cea de la Noe, aceasta Îmi este Mie, precum i-am jurat lui în vremea aceea [asupra] pământului: nu va fi mâniat [nu Se va mânia] încă asupra ta și nici [nu va mai fi] în[tru] amenințarea ta.

10. [Și după cum] munții [nu] se vor muta și nici dealurile tale [nu] vor fi îndepărtate [nu se vor îndepărta], [tot] așa nici mila cea de la Mine [nu] îți va lipsi ție, nici făgăduința păcii tale nu are să se mute, căci Domnul, Cel milostiv ție, a zis [aceasta].

11. Cea smerită și cea neașezată [ἀκατάστατος][1] nu a fost mângâiată. Iată, Eu îți pregătesc ție cărbunele[2], [care este] piatra ta, iar temeliile tale [sunt] safirul[3]!

12. Și voi pune parapetele tale [din] jasp [ἴασπιν] și porțile tale [din] pietre de cristal și împrejmuirea ta [din] pietrele cele alese.

13. Și [îi voi milui] pe toți fiii tăi cei învățați de Dumnezeu [διδακτοὺς Θεοῦ] și [îi voi pune] în[tru] multă pace pe copiii tăi

14. și în[tru] dreptate vei fi zidit. Îndepărtează-te de cel nedrept și nu vei fi înfricoșat, iar [cu]tremurul nu se va apropia ție [de tine]!

15. Iată, prozeliții [προσήλυτοι] îți vor veni ție prin Mine și vor fugi către tine[4]!

16. Iată, Eu te zidesc pe tine, nu ca arămarul suflând cărbunii și scoțând vasele spre lucru! Iar Eu te-am zidit pe tine nu spre pieire[, nu ca] să [te] nimicesc.

17. Tot vasul cel stricăcios nu-l voi bine spori asupra ta și tot glasul se va ridica asupra ta întru judecată. Pe ei, pe toți, îi vei birui, iar cei vinovați ai tăi vor fi în[tru] aceeași [judecată]. [Căci aceasta] este moștenirea celor pe care Domnul îi vindecă, iar voi Îmi veți fi Mie cei Drepți, zice Domnul.


[1] Nestatornică.

[2] Profeție despre Hristos Domnul. Pentru că El este cărbunele, cât și piatra.

[3] Piatra prețioasă de culoare albastră, care Îl indică pe Dumnezeu. Căci temelia fiecărui om credincios este Dumnezeu.

[4] Către Biserica lui Dumnezeu.

2 comentarii la „Isaias, cap. 54, cf. LXX”

  1. Fie mila Domnului spre noi! Să dea Dumnezeu să fim și noi în „moștenirea celor pe care Domnul îi vindecă”. Slavă Celui ce binevoiește încă întru noi și nu ne leapădă pentru păcatele și necredința noastră! Sărut mâna, Părinte Dorin, rugați-vă Domnului pentru noi!

    1. Multă sănătate, Domnule Andrei, și să nu vă îndoiți niciodată de rugăciunea mea pentru dumneavoastră! Mult spor în tot ceea ce faceți!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *