Isaias, cap. 62, cf. LXX
1. Pentru Sion nu voi tăcea și pentru Ierusalim nu voi părăsi, până când are să iasă ca lumina dreptatea Mea, iar mântuirea Mea ca făclia va fi arsă [va arde].
2. Și vor vedea neamurile dreptatea ta și împărații slava ta și te va chema pe tine numele tău cel nou, pe care Domnul îl va numi pe el.
3. Și vei fi cununa frumuseții [στέφανος κάλλους] în mâna Domnului și diadema împărăției [διάδημα βασιλείας] în mâna Dumnezeului tău.
4. Și nu vei mai fi chemată «părăsită» și pământul tău nu va [mai] fi chemat «pustiu», căci ție [tu] vei fi chemată «voia Mea» și pământului tău [i se va spune] «lumea locuită [οἰκουμένη]».
5. Și ca și [când] trăiesc [ar trăi] împreună tânărul [cu] fecioara, așa vor locui fiii tăi împreună cu tine. Și va fi [în] ce chip va fi veselit [se va veseli] mirele cu mireasa, așa va fi veselit [Se va veseli] Domnul în[tru] tine.
6. Și pe zidurile tale, Ierusalimule, am pus străjeri toată ziua și toată noaptea, care până la sfârșit nu vor tăcea pomenindu-L pe Domnul.
7. Căci nu este [nimeni] asemenea [cu] voi, dacă ai să te îndrepți și dacă ai să faci, Ierusalim[ule], fală [ἀγαυρίαμα] pe pământ.
8. Domnul S-a jurat asupra dreptei Sale și asupra tăriei brațului Său[, zicând]: «Dacă încă voi da [Nu voi da încă] grâul tău și mâncărurile tale vrăjmașilor tăi și dacă încă vor bea [încă nu vor bea] fiii cei străini vinul tău, spre care te-ai ostenit,
9. ci decât [numai] cei care le adună le vor mânca pe ele și Îl vor lăuda pe Domnul, și cei care le adună le vor bea pe ele în locașurile cele sfinte ale Mele [ἐν ταῖς ἐπαύλεσιν ταῖς ἁγίαις Μου]».
10. Mergeți prin porțile Mele și faceți cale poporului Meu și pietrele cele din cale lepădați-le! Scoate-ți semn întru neamuri [ἐξάρατε σύσσημον εἰς τὰ ἔθνη]!
11. Căci, iată, Domnul [S-]a făcut auzit până la marginea pământului! Ziceți fiicei Sionului: «Iată, Mântuitorul îți vine ție [σοι ὁ Σωτὴρ παραγίνεται], având plata Sa și lucrul [Său] înaintea feței Sale!».
12. Și îl va chema pe el «poporul cel sfânt [λαὸν ἅγιον], răscumpărat de către Domnul [λελυτρωμένον ὑπὸ Κυρίου]», iar tu vei fi chemată «cetatea căutată [ἐπιζητουμένη πόλις]» și nu «părăsită».