Psalmul al 59-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată

Doamne, lepădatu-ne-ai și ne-ai surpat,
pe noi mâniatu-Te-ai, dar ne-ai și cruțat!
Pământul l-ai clătinat și l-ai strămutat,
i-ai strâns frânturile și l-ai vindecat.

Căci Tu Te-ai arătat aspru și aprins,
de ne-ai adăpat cu vinuri de plâns.
Și celor ce au teamă de Tine le-ai dăruit semn,
de arc să se apere cu toiag de lemn[1].

Și pe cei ce-Ți sunt iubiți să îi izbăvești
cu brațul Tău cel drept și să îi mântuiești!
Și pe mine când mă rog, Doamne, să m-auzi
de la locul Tău cel sfânt și să-mi și răspunzi!

Căci nici nu-mi fac inimă rea, nici nu bolesc,
căci Tu parte îmi vei face, să mă veselesc
de târgul Sihemului, de valea Suhot,
căci mi l-ai dat moștenire, cu câmpii cu tot.

„Al Meu este Galaad, al Meu Manassi,
de strajă-mi este Efrem, lângă căpătâi.
Iudas Îmi este ales, de s-au arătat
în judecăți lăudat, țării împărat.

Moab Îmi va fi la căldări, Edom Mă va-ncălța,
filistenii-Mi vor sluji de M-or descălța.
Și toți cei ce M-au pizmuit Mi se vor pleca
și-nainte-Mi vor veni, de-i voi judeca.”

Nimeni nu mă va alerga, ca să fug în cetăți,
cu șanțuri, cu străji tari, cu lacăte la porți,
nici nu mă va urmări, să fug până la Edom,
de oaste-nspăimântat, să scap de umbră de om.

Fără numai când, Doamne, ne vei arunca,
prin păcate ce vom face, și nu ne-om pleca[2].
Și nu vei ieși cu noi, războiul să ni-l porți,
ci ne vei lăsa să fim ocărâți de toți.

Pentru-aceea ne rugăm: dă-ne ajutor,
că din folosul de la om este puțin spor.

Doamne,-ntr-ajutorul Tău ne vom lăuda,
cu numele Tău cel Sfânt, și război vom da
tuturor vrăjmașilor, și vom cuteza
de-i vom lua în sulițe și-i vom reteza.


[1] Sfânta Cruce.

[2] Dacă nu ne vom smeri și pocăi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *