Ieremias, cap. 18, 13-23, cf. LXX

13. Pentru aceasta, acestea zice Domnul: „Așadar, întrebați între neamuri! Cine le-a auzit pe acestea, pe cele înfricoșătoare, pe care le-a făcut foarte fecioara lui Israil [ἃ ἐποίησεν σφόδρα παρθένος Ισραηλ]?

14. Oare vor înceta sânii de la piatră [μὴ ἐκλείψουσιν ἀπὸ πέτρας μαστοὶ] sau zăpada din Libanos [ἢ χιὼν ἀπὸ τοῦ Λιβάνου]? Oare se va abate apa cu forța, [cu] vântul ducându-se?

15. Că[ci] M-au uitat pe Mine poporul Meu. În deșert au tămâiat și vor slăbi în căile lor funiile cele veșnice [καὶ ἀσθενήσουσιν ἐν ταῖς ὁδοῖς αὐτῶν σχοίνους αἰωνίους][1], [ca] să pună piciorul pe cărări, neavând cale spre mergere,

16. [ca] să rânduiască pământul lor spre stingere și șuierare veșnică. Toți cei care trec prin ea se vor uimi și își vor clătina capul lor.

17. Ca vântul de ardere îi voi risipi pe ei spre fața vrăjmașilor lor [și] le voi arăta lor ziua pieirii lor [δείξω αὐτοῖς ἡμέραν ἀπωλείας αὐτῶν]”.

18. Și [ei] au zis: „Veniți să socotim gând împotriva lui Ieremias! Că[ci] nu va pieri legea de la preot și sfatul de la cel înțelept și cuvântul de la profet. Veniți și să-l lovim pe el la limbă [δεῦτε καὶ πατάξωμεν αὐτὸν ἐν γλώσσῃ] și [apoi] vom asculta toate cuvintele sale [καὶ ἀκουσόμεθα πάντας τοὺς λόγους αὐτου]![2]”.

19. Auzi-mă, Doamne, și auzi glasul dreptății mele!

20. De [ce] să răsplătească pentru cele bune [cu] cele rele? Că[ci] au vorbit împreună cuvinte împotriva sufletului meu și pedeapsa lor mi-au ascuns-o mie. Adu-Ți aminte, stând eu spre fața Ta, [ca] să grăiesc pentru ei cele bune, [ca] să întorci mânia Ta de la ei [τοῦ ἀποστρέψαι τὸν θυμόν Σου ἀπ᾽ αὐτῶν]!

21. Pentru aceasta, dă pe fiii lor spre foamete și adună-i pe ei spre mâinile sabiei [εἰς χεῖρας μαχαίρας]! Să se facă femeile lor fără de copii și văduve, iar bărbații lor să fie omorâți [cu] moarte și tinerii lor căzuți [în] sabie la război!

22. Să se facă strigare în casele lor! [Și] vei aduce asupra lor tâlhari fără de veste, că[ci] au început cuvânt împotriva zămislirii mele [ὅτι ἐνεχείρησαν λόγον εἰς σύλλημψίν μου][3] și lațuri au ascuns împotriva mea [καὶ παγίδας ἔκρυψαν ἐπ᾽ ἐμε].

23. Și Tu, Doamne, ai cunoscut tot sfatul lor împotriva mea, [tot sfatul lor] spre moarte. [De aceea,] să nu lași nepedepsite nedreptățile lor, iar păcatele lor de la fața Ta să nu le ștergi. Să fie slăbiciunea lor înaintea Ta! [Iar] în vremea mâniei Tale fă în[tru] ei [ἐν καιρῷ θυμοῦ Σου ποίησον ἐν αὐτοῖς][4]!


[1] Funiile cele veșnice ale păcatului.

[2] O ironie obraznică împotriva Profetului lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, hai să-i strivim limba din gură, apoi îi vom asculta toate cuvintele! Îl vom asculta numai atunci, când nu va mai putea să vorbească.

[3] Împotriva vieții mele.

[4] Fă-Ți voia Ta întru ei! Pedepsește-i pe ei după cum voiești!