Ieremias, cap. 23, 15-28, cf. LXX

15. Pentru aceasta, acestea zice Domnul: „Iată, Eu îi voi hrăni pe ei [cu] durere și îi voi adăpa pe ei [cu] apa cea amară, că[ci] de la profeții Ierusalimului a ieșit spurcăciunea [μολυσμὸς] [la] tot pământul!”.

16. [Căci] așa zice Domnul Atotțiitorul: „Nu ascultați cuvintele profeților [celor mincinoși], că[ci] își fac în deșert lor înșiși vedenii [ὅτι ματαιοῦσιν ἑαυτοῖς ὅρασιν], din inima lor grăiesc și nu din gura Domnului [ἀπὸ καρδίας αὐτῶν λαλοῦσιν καὶ οὐκ ἀπὸ στόματος Κυρίου]!

17. [Ei] zic celor care leapădă cuvântul Domnului: «Pacea va fi vouă», iar [la] toți cei care merg [după] voile lor [și la] tot cel care merge [întru] înșelarea inimii sale [πλάνῃ καρδίας αὐτοῦ], le-au zis: «Nu vor veni asupra ta cele rele».

18. Că [Dar] cine a stat în[tru] tabăra Domnului [ὅτι τίς ἔστη ἐν ὑποστήματι Κυρίου] și a văzut cuvântul Său [καὶ εἶδεν τὸν λόγον Αὐτοῦ]? Cine a luat în urechea [sa] și a auzit?

19. Iată, cutremurul [este] de la Domnul și urgia [Lui] iese! Întru cutremur, aducându-se împreună, asupra celor neevlavioși va veni.

20. Și nu se va mai întoarce mânia Domnului până [ce nu] are să o facă pe ea și până [ce nu] are să o ridice pe ea de la încercarea inimii Sale [ἀπὸ ἐγχειρήματος καρδίας αὐτοῦ]. [Iar ei] spre sfârșitul zilelor le vor înțelege pe ele [ἐπ᾽ ἐσχάτου τῶν ἡμερῶν νοήσουσιν αὐτά].

21. Nu trimiteam profeți, dar ei alergau [să propovăduiască]. Nu am grăit către ei, dar ei profețeau.

22. Iar dacă au stat [ar fi stat] în[tru] încredințarea Mea și au auzit [ar fi auzit] cuvintele Mele, [atunci] și pe poporul Meu [l-ar fi întors], îi întorceau pe ei [i-ar fi întors pe ei] de la obiceiurile cele rele ale lor.

23. [Căci] Dumnezeu apropiindu-Mă sunt Eu [Θεὸς ἐγγίζων Ἐγώ εἰμι]”, zice Domnul, „și nu Dumnezeu de departe [καὶ οὐχὶ Θεὸς πόρρωθεν].

24. Oare va fi ascuns omul în cele ascunse și Eu nu îl voi vedea pe el? [Oare] nu Eu voi plini cerul și pământul?”, zice Domnul.

25. „Le-am auzit pe [cele pe] care le grăiesc profeții, care profețesc în numele Meu cele mincinoase, zicând: «Am visat un vis».

26. Până când va fi [aceasta] în inima profeților, a celor care profețesc cele mincinoase, și în a se profeți pe ei [înșiși], voile inimii lor,

27. a celor care socotesc să uite legea Mea în visele lor, pe care le povesteau fiecare aproapelui său, precum au uitat părinții lor numele Meu în Baal?

28. [Dar] Profetul, în care este visul, să povestească visul său! Și, în[tru] care [este] cuvântul Meu către el, să povestească cuvântul Meu în[tru] adevăr! [Căci] ce [este] pleava față de grâu, așa [sunt] cuvintele Mele [față de cele mincinoase]”, zice Domnul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *