Ieremias, cap. 24, cf. LXX
1. Mi-a arătat mie Domnul două coșuri de smochine [δύο καλάθους σύκων], stând către fața templului Domnului, după [ce] l-a [i-a] înstrăinat Nabuhodonosor [Ναβουχοδονοσορ], împăratul Babilonului, pe Iehonias [Ἰεχονίας], fiul lui Ioachim [Ἰωακίμ], împăratul Iudasului, și pe stăpânitori și pe meșteșugari și pe cei legați și pe cei bogați din Ierusalim, și i-a adus pe ei întru Babilon.
2. Un coș de smochine [era cu smochine] bune foarte ca smochinele cele dintâi, iar coșul cel de-al doilea de smochine [era cu smochine] rele foarte, [și] care nu va fi mâncat [nu vor fi mâncate] din cauza răutății lor.
3. Și a zis Domnul către mine: „Ce vezi tu, Ieremia [Ιερεμια]?”. Și am zis: „Smochinele cele bune [sunt] bune foarte, iar cele rele [sunt] rele foarte, [și] care nu va fi mâncat [nu vor fi mâncate] din cauza răutății lor”.
4. Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicând:
5. „Acestea zice Domnul, Dumnezeul lui Israil: «Ca smochinele cele bune, [ca] acestea, așa îi voi cunoaște pe cei care au fost înstrăinați ai lui Iudas, pe care i-am trimis din locul acesta întru pământul haldeilor spre cele bune.
6. Și voi întări ochii Mei spre ei întru cele bune [καὶ στηριῶ τοὺς ὀφθαλμούς Μου ἐπ᾽ αὐτοὺς εἰς ἀγαθὰ] și îi voi înapoia pe ei întru pământul acesta întru cele bune. Și îi voi rezidi pe ei și nu am să-i dărâm, și îi voi sădi pe ei și nu îi [voi] sco[a]t[e] afară.
7. Și le voi da lor inimă [ca] să [Mă] cunoască ei pe Mine [καὶ δώσω αὐτοῖς καρδίαν τοῦ εἰδέναι αὐτοὺς Ἐμὲ], că[ci] Eu sunt Domnul. Și Îmi vor fi Mie întru popor, iar Eu le voi fi lor întru Dumnezeu, că[ci] vor fi întorși [se vor întoarce] spre Mine din toată inima lor.
8. Și ca pe smochinele cele rele, [și] care nu va fi mâncat [nu vor fi mâncate] din cauza răutății lor», acestea zice Domnul, «așa îi voi da pe Sedechias, pe împăratul Iudasului, și pe cei mari ai săi și pe rămășița Ierusalimului, pe cei care au rămas în pământul acesta, și pe cei care locuiesc în Egiptos.
9. Și îi voi da pe ei spre risipire întru toate împărățiile pământului și vor fi [aceștia] spre ocară și spre parabolă/ pildă și spre ură și spre blestem în tot locul în care i-am alungat pe ei acolo.
10. Și voi trimite la ei foamete și moarte și sabie, până ce are să se sfârșească [ei] din pământul pe care li l-am dat lor»”.