Psalmul al 65-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată

Strigați lui Dumnezeu, toți din țară,
cântați să se-audă pân-afară
numele Lui cel sfânt, și-I dați slavă,
dați-I cinste fără de zăbavă!

Ziceți către Domnul: „Cât sunt de înalte
lucrurile Tale, înfricoșătoare și minunate!
Când ieși cu mulțime de putere,
vrăjmașii Tăi, toți, stau în tăcere.

Iar pământul Ție tot se-nchină,
cu cântare și cu față lină
și se roagă sfântului Tău nume
ce-i vestit în cinste peste tot în lume”.

Veniți de vedeți, cui i se pare,
cât e Domnul de strașnic, de tare,
că-ntrece toți oamenii cu sfatul
și marea o-ntoarce cu uscatul!

Și prin văi Își trece oastea lesne,
de le-ajunge apa pe la glezne,
și de Dânsul toți au bucurie,
că-Și domnește vecii cu tărie.

Și ochii Lui privesc peste gloate,
de văd lumea și limbile toate.
Pentru-aceea, toți să se păzească,
și greșiții să nu se mândrească!

Iar voi, neamurile, degrabă
lui Dumnezeu să-I aduceți slavă
și să-I strigați lauda peste mulțime,
să-i răsune slava-n omenime!

Căci El mi-a pus sufletul în viață
și piciorul mi-a ferit de ceață.

Când ne cercetai, Doamne, în sac de pocăință,
de ne-ardeai ca argintul, întru umilință,
ne prindeai picioarele în lațuri
și în brațe ne puneai necazuri.
Căci ne-ai suit păgânii în ceafă,
care ne fac rău și ne cer leafă.

Dar Tu, Doamne, lesne ne vei trece
prin pară de foc, prin apă rece
și către odihnă ne vei duce,
la repaos și la sălaș dulce.

Pentru-aceea-Ți voi intra în casă,
Cu făgăduință și cu jertfă grasă.
Făgăduințele ce Ți-am jurat
vor rămâne fără scăpătat.

Cu gura mea, ce-am promis la nevoie,
îți voi aduce cu drag și cu voie:
jertfe de ardere cu măduvă grasă
și tămâie, cu miori de-acasă
și cu tauri, iezi Îți voi aduce,
vin și pâine, unt și cu grâu dulce.

Strângeți-vă, s-ascultați, tot omul,
căci vă spun s-aveți teamă de Domnul,
despre cât bine mi-a făcut și-mi face
și-mi ferește sufletul cu pace.

Către El de-am strigat, ducând greutate,
mi-a ușurat povara din spate.
De sub limbă i-am înălțat cuvântul
și s-a auzit în tot pământul.

Căci eu, de-am iubit vreo nedreptate,
Domnul să-mi fie de rugă departe!
Pentru-aceasta, Dumnezeu m-ascultă
și mă scoate din grija cea multă.

Binecuvântat să fii, Doamne Sfinte,
căci nu-mi lepezi sărmane cuvinte,
nici nu-Ți oprești mila de la mine!
Lăudat să fii, cum Ți se cuvine!