Poemul al 22-lea din vol. Te iubesc nu se termină

Gerul miroase a zăpadă
înainte ca ea să cadă.

Viața e la început goală,
cu totul goală,
apoi se îmbrăcă
într-un rând de haine,
cu care nu pleci în veșnicie.
Pentru că doar sufletul tău poartă
toată agoniseala vieții.
Ce scrie pe Cruce,
văd ceilalți, cei rămași.
Ce duci cu tine
vede Dumnezeu
și Îngerii și Sfinții Lui.

Oricât de apropiați îți sunt,
ei rămân tot porumbei.
Gerul le stă în pene.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *