Psalmul al 88-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată [v. 1-32]

Mila Ta, Dumnezeu[le] Sfinte,
voi cânta în veci, ținând minte.
Din neam în neam voi grăi cuvânt
despre adevărul Tău cel sfânt,
ca din gura mea să-nțeleagă
toți, peste lumea cea largă.

Zis-ai, Doamne, că se va face
milă-n cer, să stea cu pace,
și Îți vei pregăti adevărul
cu care-Ți vei ține ogorul:

„Cu aleșii jurământul
Mi-am pus, să-și țină cuvântul
să păzească a Mea lege,
pe dealuri să nu alerge.

M-am jurat cu a Mea slugă,
cu David, în vreme lungă:
îți voi pregăti pentru veci sămânță,
în neam de neam să stea-n credință
și-ți voi zidi, întru pază,
scaunul tău, lăsând rază”.

Că de-a Ta, Doamne, minune,
cerul va grăi și-a spune,
iar adevărul Tău cel sfânt
toți Sfinții îl vor ști pe pământ.

Cine poate sta să vadă
norii Tăi cei plini de slavă?
Căci asemeni nu Ți-e nimeni
nici jos, nici în înălțime.

Peste toți fiii ce-are Domnul
ești mai mare, și-n tot omul.
Și-ntre Sfinții Tăi dai sfaturi
și înfricoșezi și saturi.