Sinaxa Sfinților din 19 ianuarie 2021
Pe 19 ianuarie 2021, Biserica lui Dumnezeu îi pomenește pe
Sfântul Macarios Egiptios [Μακάριος ὁ Αἰγύπτιος]/ Egipteanul, cel Mare, Teologul Bisericii, Văzătorul de Dumnezeu și Făcătorul de minuni, Sihastrul, cel care s-a născut la anul 300 în satul Ptinapor din Egipt, s-a căsătorit la dorința părinților săi, dar a rămas văduv în scurt timp, pomenirea morții l-a însoțit până la sfârșitul vieții sale, a plecat în pustie după moartea părinților săi, și-a găsit Părintele duhovnicesc, care l-a învățat știința nevoinței celei sfinte, dar și să facă coșuri, a fost hirotonit Diacon împotriva voinței sale, a fost învinuit în mod nedrept că s-a culcat cu o femeie și a lăsat-o însărcinată, dar aceea n-a putut să nască până când nu a mărturisit adevărul, pleacă în muntele Nitria și devine ucenicul Sfântului Antonios cel Mare, când a ajuns la Schitis [Σκήτις] avea circa 30 de ani, un demon i-a mărturisit că nu poate să facă nimic împotriva smereniei sale, la 4o de ani a fost hirotonit Ieromonah și a devenit Stareț la Schitis, a primit toiagul Sfântului Antonios cel Mare atunci când acela a adormit, primind de două ori mai mult har decât Sfântul Antonios, își face o peșteră sub chilie pentru ca să nu mai fie deranjat în rugăciunile sale, a înviat morți, află despre chinurile Iadului de la un preot păgân vorbind cu craniul lui, Dumnezeu îi vestește că două femei care locuiesc la oraș îl întrec în sfințenie, merge și le cunoaște și înțelege că omul care alege în mod liber voia lui Dumnezeu se mântuie, suferă exil, împreună cu Sfântul Macarios Alexandrinul, în timpul lui Valens, dar ei îi convertesc pe păgânii din insula unde au fost trimiși, i-au anunțat adormirea, în vedenie, Sfinții Antonios și Pahomios, adormind după 60 de ani de viață în pustie, a subliniat în teologia sa că adevărata viață creștină e plină de slava lui Dumnezeu, minunile și vederile sale dumnezeiești au fost scrise de Preotul Rufinus, iar Viața sa a fost scrisă de Sfântul Serapion, Episcopul de Tmuis [Θμοῦις], în Egiptul de Jos, pe când Sfintele sale Moaște sunt la Amalfi, în Italia († 390, la vârsta de 90 de ani),
Sfântul Macarios Alexandrinul, Făcătorul de minuni și Văzătorul de Dumnezeu, cel care s-a născut în 295, până la 40 de ani a fost comerciant, s-a convertit la dreapta credință, s-a retras în pustie și s-a nevoit peste 60 de ani, prietenul Sfântului Macarios cel Mare, a fost Ieromonah și Starețul Chiliilor din deșertul dintre Nitria și Schitis, avea darul discernământului, vede într-o vedenie cum arată cei care se împărtășesc cu adevărat cu Domnul († 2 ianuarie 395, la vârsta de 100 de ani),
Sfânta Mucenică Fecioară Effrasia [Εὐφρασία], cea din Nicomidia, născută într-o familie ilustră, care era foarte frumoasă și a fost obligată să jertfească idolilor, pentru că a refuzat să facă asta, ea a fost bătută și dată unui barbar ca să o violeze, dar, printr-un șiretlic, pentru ca să își păstreze fecioria, ea l-a făcut pe bărbat să îi taie capul cu sabia († 303),
Sfântul Vasilios cel Mare la pomenirea minunii pe care a făcut-o la Nicea, când, prin rugăciunea sa, el a deschis porțile Bisericii și a încredințat-o ortodocșilor,
Sfântul Grigorios Teologul la mutarea Sfintelor sale Moaște la Constantinopol în Biserica Sfinții Apostoli (950),
Sfântul Cuvios Meletios Mărturisitorul Galisiotis [Μελέτιος ὁ Ὁμολογητής ὁ Γαλησιώτης]/ Galisiotul, care s-a nevoit în muntele Galisios [Γαλήσιος], cel născut în 1206, tatăl său fiind militar, cel care a adormit în pace († 1283, la vârsta de 77 de ani),
Sfântul Marcos Evghenicos [Μᾶρκος ὁ Εὐγενικὸς]/ Evghenicul, Mitropolitul Efesului, Făcătorul de minuni, Teologul și Stâlpul Bisericii, Isihastul și Imnograful, apărătorul Sfântului Grigorios Palamas, cel care a respins hotărârile Sinodului catolicizant de la Ferrara-Florența (1438–1439) ca delegat al Patriarhului Alexandriei, pentru că a respins Filioque și purgatoriul, numele său de mirean: Manuil, născându-se la Constantinopol în 1392 din părinții Gheorghios și Maria, a învățat să citească și să scrie de tatăl său, care a murit când el era copil, pe fratele său mai mic îl chema Ioannis, a scris cântări liturgice pentru Sfinții Grigorios Palamas, Ioannis Damaschinos, Simeon Metafrastis, l-a iubit mult pe Sfântul Augustinus de Hippo și a cumpărat manuscrise ale cărților sale, a adormit în pace și a fost înmormântat în Mănăstirea Mangana [Μάγγανα] din Constantinopol, Sfântul Ghennadios Sholarul, ucenicul său, a răspândit cinstirea lui în Biserică, în 1734 a fost canonizat la Constantinopol, numit de Sfântul Nicodimos Aghioritul Atlasul Ortodoxiei, pomenit azi la mutarea Sfintelor sale Moaște la Mănăstirea lui Lazaros din Galatas [Γαλατᾶς] (23 iunie 1444, la vârsta de 52 de ani),
Sfântul Cuvios Cosmas, de la Mănăstirea Sfântul Ioannis Hrisostomos din Cipru, cel care a adormit în pace,
Sfântul Arsenios Făcătorul de minuni, Arhiepiscopul de Cherchira [Κερκύρα] (Cherchira fiind insula Corfu din Grecia), cel care s-a născut în Palestina, un om foarte educat și un scriitor duhovnicesc, a corespondat cu Sfântul Fotios cel Mare, Sfintele sale Moaște fiind în Catedrala din Cherchira († 953),
Sfântul Macarios, Episcopul de Ierissos [Ἱερισσος], în peninsula Halchidichi [Χαλκιδική] din Grecia, cel care a adormit în pace († c. 395-408),
Sfinții Mucenici Paulus, Gerontius, Januarius, Saturninus, Saccesius, Julius, Catius, Pius și Germanus, cei martirizați în Numidia, în Africa de Nord,
Sfântul Teodotos [Θεόδοτος] Mărturisitorul, Episcopul de Chirinia [Ἐπίσκοπος Κυρήνειας], pomenit astăzi la eliberarea lui din închisoare, pentru că ziua adormirii sale e pomenită pe 2 martie, care a adormit în pace în vremea Sfântului Constantinus cel Mare († c. 307-323),
Sfântul Cuvios Makarii [Макарий] Postitorul, Ierodiaconul cel de la Lavra Peșterilor din Kiev, (sec. al 12-lea),
Sfântul Cuvios Makarii [Макарий] Făcătorul de minuni, Ierodiaconul, cel de la Lavra Peșterilor din Kiev (sec. 13-14),
Sfântul Teodor [Теодор] cel Nebun pentru Hristos, cel din Novgorod, în Rusia, dintr-o familie bogată și evlavioasă și care și-a început nebunia cea pentru Domnul la vremea maturității, și-a împărțit toată averea săracilor, trăind în deplină sărăcie toată viața, fără casă și haine de iarnă, avea darul înainte-vederii și a adormit în pace († 1392),
Sfântul Cuvios Makarii Romanul, Făcătorul de minuni și Văzătorul înainte, cel care s-a născut la Roma într-o familie bogată, a căutat mântuirea și Dumnezeu l-a trimis spre Biserică, plecând din Roma în taină și ajungând la Novgorod, în Rusia, e tuns Monah de Sfântul Alexandr din Svir, a trăit ca Sihastru pe o insulă de pe râul Lezna, la 45 de mile de Novgorod, unde a mâncat fructe de pădure, rădăcini și ierburi, urșii veneau la el pentru mâncare și îi permiteau să-i mângâie, e cunoscut de către oameni datorită stâlpului de foc și a norului parfumat de fum care se arătau deasupra chiliei sale, în jurul lui s-a format o Mănăstire, e hirotonit Ieromonah și ajunge Starețul Mănăstirii, adormind în pace, fiind pomenit astăzi la ziua sa de nume († 15 august 1550),
Sfântul Cuvios Anton Stâlpnicul de la Martkopi, Făcătorul de minuni, cel venit din Siria în Georgia și care a întemeiat Monahismul în Georgia, a purtat întotdeauna cu sine o icoană nefăcută de mână a Mântuitorului Hristos, cel hrănit de căprioare în pustie cu laptele lor, care a zidit o Mănăstire pentru cei care veneau la el, ca să scape de oameni, în ultimii 15 ani de viață se nevoiește pe un stâlp, pe vârful unui munte, a primit de la Dumnezeu vestea adormirii sale, și-a sfătuit ucenicii și i-a binecuvântat, adormind în genunchi, la rugăciune, în fața Icoanei Domnului pe care a purtat-o toată viața cu el, fiind îngropat în Mănăstirea sa, în fața Icoanei Născătoarei de Dumnezeu (sec. al 6-lea),
Sfântul Mucenic Antonios Rawah Qoraisitul († 797),
Sfântul Mucenic Pontianus, cel martirizat cu sabia în Spoleto, în Italia, în timpul lui Marcus Aurelius, după ce a fost chinuit îndelung și a fost mângâiat în temniță de un Sfânt Înger († 169),
Sfânta Mucenică Fecioară Messalina, cea martirizată în Foligno, în Italia, pentru că l-a cercetat în închisoare pe Sfântul Felicianus, Episcopul de Foligno, și s-a dovedit că e creștină († 251),
Sfinții Mucenici Maris, Abachum și Audifax, împreună cu Sfânta Mucenică Martha, cei martirizați la Roma, Maris și Martha fiind căsătoriți și erau nobili persani, iar cei doi fiind copiii lor și veniseră la Roma ca să se închine la mormintele Sfinților Apostoli, Sfinții bărbați fiind martirizați prin tăierea capului și Sfintele lor Moaște aruncate în foc, iar Sfânta Martha fiind martirizată prin înecare în locul numit Nympha († 270),
Sfântul Firminus, al 3-lea Episcop de Gévaudan, în Franța,
Sfântul Basssianus, Episcopul de Lodi, în Lombardia, în Italia, cel născut în Sicilia și care a fost apreciat de Sfântul Ambrosius al Milanului, fiind prezent la adormirea Sfântului Ambrosius (390) († 413),
Sfântul Contentius, Episcopul de Bayeux, din Franța, începând cu anul 480 († 510),
Sfântul Cuvios Laudomarus, Ieromonahul, Starețul Mănăstirii Corbion, de lângă Chartres, din Franța, pe care el însuși a zidit-o, după ce a trăit ca Sihastru († 593, peste 100 de ani),
Sfântul Branwallator din Cornwall, Episcopul de Jersey, în Insulele Canalului Mânecii (sec. al 6-lea),
Sfântul Nathalan, Episcopul de Tullicht, în Aberdeenshire, în Scoția, cel care era dintr-o familie înstărită din Scoția și care a fost Sihastru înainte de a fi hirotonit Episcop († 678),
Sfântul Remigius, al 3-lea Episcop de Rouen, în Franța, între 755-762, cel născut ca fiu nelegitim al lui Charles Martel cu amanta sa, Ruodhaid († 771),
Sfântul Sfințit Mucenic Arcontius, Episcopul de Viviers, în Franța, martirizat de o mulțime de oameni pentru că a apărat drepturile Bisericii (sec. al 8-lea),
Sfântul Castellus, Episcopul de Castellamare, la sud de Napoli, în Italia (sec. al 9-lea),
Sfântul Mucenic Petr Skipetrov [Петр Скипетров] Protoiereul, din Petrograd († 1918),
Sfântul Mucenic Nikolai Vostorgov [Николай Восторгов] Preotul († 1930),
Sfântul Mucenic Teodor Gusev [Теодор Гусев] († 1940),
Sfântul Cuvios Savva [Савва] de la Mănăstirea din Storojev [Сторожев], în Zvenigorod [Звени́город], în Rusia († 1406), la găsirea Sfintelor sale Moaște (1652),
Sfânta Cuvioasă Anatolia [Анатолия] de la Diveievo, Schimonahia († 1949).