Sinaxa Sfinților din 20 ianuarie 2021

Pe 20 ianuarie 2021, Biserica lui Dumnezeu îi pomenește pe

Sfântul Cuvios Eftimios cel Mare [Εὐθύμιος ὁ Μέγας] Făcătorul de minuni, cel născut în Melitini, în Armenia, dintr-o familie creștină nobilă, nașterea lui le-a fost vestită părinților săi printr-o vedenie și de aceea i-au pus numele Eftimios, care înseamnă Cel cu voie bună, a fost Ieromonah, a plecat în taină la Ierusalim, s-a așezat într-o chilie din lavra Tharan, unde se întreținea din făcut coșuri, vecinul și prietenul său fiind Sfântul Cuvios Teoctistos (3 septembrie), se nevoiau uneori în pustia Cutila, care e în apropierea Ierihonului, a convertit și a botezat mai mulți arabi, a fugit de oameni în muntele Marda de lângă Marea Moartă, apoi în pustia Zif, nevoindu-se mai apoi într-o peșteră, care i-a devenit și mormânt, are o vedenie în care i se poruncește să nu-i mai alunge pe oameni, înmulțește pâinea, vinul și uleiul în Mănăstirea sa, subliniază faptul că ascultarea e iubită de Domnul mai mult decât jertfa, a acceptat Sinoadele Ecumenice de la Efes și Calcedon cu care a fost contemporan, a fost văzut plin de foc dumnezeiesc pe când slujea Dumnezeiasca Liturghie, avea darul înainte-vederii și pe cel al discernământului duhovnicesc, știa cine s-a împărtășit cu adevărat, pe când el avea 82 de ani l-a primit pe Sfântul Sava cel Sfințit (5 decembrie) în Lavra sa și a prevestit faptul că acesta îi va întrece în sfințenie pe toți ucenicii săi, pe când avea 90 de ani l-a îngropat pe Sfântul Teoctistos, a primit de la Dumnezeu vestea morții sale, a făcut ultima priveghere de toată noaptea și i-a anunțat pe toți vestea adormirii sale, a rămas cu el numai ucenicul său, Sfântul Cuvios Dometianos, ultimele 3 zile din viața sa trăindu-le în Sfântul Altar, prohodit de mulțime de Monahi, Sfântul Dometianos a stat 6 zile la mormântul său, pe când în a 7-a zi l-a văzut pe Sfântul Eftimios în slava lui Dumnezeu, care l-a chemat la el, adormind imediat la Biserică și fiind îngropat lângă Sfântul Eftimios († 20 ianuarie 473, la vârsta de 97 de ani),

Sfinții Mucenici Vassos, Evsevios, Evtihios și Vasilidis [Βάσσος, Εὐσέβιος, Εὐτύχιος καὶ Βασιλείδης], cei martirizați în Nicomidia, erau oameni bogați și membrii ai Senatului roman, au crezut în Domnul când au văzut martirizarea Sfântului Sfințit Mucenic Teopemptos, Episcopul Nicomidiei, în fața împăratului și-au scos centurile și au fost chinuiți îndelung, fiind martirizați în acest fel: Sfântul Vassos a fost îngropat în pământ până la talie și a fost tăiat în bucăți, Sfântul Evsevios a fost atârnat cu capul în jos și i-au fost tăiate mâinile și picioarele cu topoarele, Sfântul Evtihios a fost legat de mâini și de picioare de patru stâlpi și a fost spintecat, iar Sfântul Vasilidis a fost înjunghiat în stomac cu un cuțit († 303),

Sfinții Mucenici Innas, Pinnas și Rimmas [Ἰννᾶς, Πιννᾶς, Ριμμᾶς], ucenicii Sfântului Apostol Andreas în Schitia [Σκυθία], care au propovăduit dreapta credință și i-au botezat pe mulți, iar pentru că nu au vrut să jertfească idolilor, Sfinții Mucenici au fost martirizați prin legarea lor de niște bușteni într-o apă înghețată (sec. 1-2),

Sfântul Petros Vameșul [Πέτρος ὁ Τελώνης] de la Constantinopol († c. 527-565),

Sfântul Mucenic Tirsos [Θύρσος] împreună cu Sfânta Mucenică Agni [Ἁγνὴ] (sec. al 5-lea),

Sfântul Mucenic Evsevios [Εὐσέβιος], cel care a trăit în timpul lui Diocletianus și a fost un curtean al Senatului roman, s-a convertit la dreapta credință când a văzut mărturia Sfântului Sfințit Mucenic Teopemptos, Episcopul Nicomidiei, la Roma, și-a mărturisit credința sa în fața împăratului, fapt pentru care a fost chinuit îndelung și a fost martirizat prin tăierea lui în bucăți cu toporul († 298),

Sfânta Mucenică Anna [Ἄννα], cea martirizată la Roma,

Sfântul Leon I Machellis cel Mare [Λέων Μακέλλης ὁ Μέγας], Mărturisitorul, Împăratul Imperiului Roman de Răsărit, cel căruia Născătoarea de Dumnezeu i-a revelat Izvorul ei cel purtător de viață pe 4 aprilie 450, s-a născut în 401 în Dacia Aureliana, a ajuns comandantul șef al armatei imperiale, a fost încoronat Împărat pe 7 februarie 457, a împărățit între 7 februarie 457 și 18 ianuarie 474, adormind din cauza dizenteriei († 18 ianuarie 474, la vârsta de 73 de ani),

Sfântul Cuvios Eftimii [Эфтимий] Isihastul (sec. al 14-lea), Schimonahul, care și-a impus jurământul tăcerii, rugându-se cu voce numai la Slujbe și la rugăciunile personale, cel care mânca numai ierburi, cel pomenit și pe 28 august, împreună cu Sfântul Cuvios Lavrentii [Лавре́нтий] Zăvorâtul, cel care a trăit în peșteră și ale cărui Sfinte Moaște sunt nestricate (sec. 13-14), cei de la Lavra Peșterilor din Kiev,

Sfântul Evtimii [Евтимий], Patriarhul Bulgariei între 1375-1393, Isihastul, cel care s-a născut pe la  1325 la Tărnovo, s-a făcut Monah la Mănăstirea Kilifarevo, apoi a fost la Mănăstirile Studiu [Στουδίου] de la Constantinopol și Marea Lavră de la Atos, a fost luminat duhovnicește de Sfinții Grigorios Sinaitul, Grigorios Palamas, Callistos Filoteos și Ioannis Cucuzelis, a fost în exil, apoi la Mănăstirea Zografu, în 1371 se întoarce în Bulgaria, întemeiază Mănăstirea Patriarhală Sfânta Treime din Tărnovo și Școala literară de la Tărnovo, a stabilit reguli ortografice și a corectat cărțile de cult traduse inexact comparându-le cu originalele grecești, Viața sa a fost scrisă de Grigorii Țamblak [Григорий Цамблак], Mitropolitul Kievului, al Galiției și al Întregii Rusii (1414-1420), ne-au rămas 15 cărți de la el, exilat în Macedonia, unde adoarme († c. 1402-1404),

Sfântul Cuvios Evfimii [Евфимий], cel care a zidit Mănăstirea Înălțarea Domnului din Sianjemsk [Сянжемск], din Rusia, și a fost Starețul ei, despre găsirea Sfintelor sale Moaște scriind în sec. al 16-lea Episcopul Ioasaf de Vologda († c. 1465),

Sfântul Mucenic Zaharias [Ζαχαρίας], cel din Peloponezul Greciei, care a renunțat la viața creștină și a devenit musulman, s-a făcut cojocar în Patra [Πάτρα], citind adesea cartea Mântuirea păcătoșilor și-a venit în fire și s-a pocăit, și-a spovedit păcatele sale, a fost uns cu Sfântul și Marele Mir (pentru că apostaziase) și a fost împărtășit cu Domnul, a primit binecuvântarea Duhovnicului său ca să caute mucenicia, a fost închis și bătut de 3 ori pe zi, a fost martirizat în închisoare, Sfintele sale Moaște au fost târâte pe străzi și aruncate într-o fântână părăsită,  pentru că s-a arătat o lumină strălucitoare deasupra fântânii și creștinii au început să-l cinstească, turcii au umplut cu murdărie și cu diverse resturi fântâna cu Sfintele sale Moaște († 1782),

Sfântul Cuvios Fiodor Kuzmici [Фёдор Кузьмич] Făcătorul de minuni, cel Drept, din Tomsk [Томск], din Rusia, cel care dormea pe o scândură goală și se îmbrăca în haine simple, și care a fost canonizat în 1984 († 20 ianuarie 1864),

Sfântul Mucenic Ioan Pettai Preotul, cel din Estonia, care a fost canonizat de Patriarhia de Constantinopol în 2004,

Sfântul Sfințit Mucenic Fabianus, Patriarhul Romei, cel care a fost martirizat în timpul lui Decius și pe care Sfântul Cyprianus l-a numit „un om incomparabil”, cel ales Patriarh pentru că un porumbel a coborât pe capul său și a fost îngropat în catacomba lui Callixtus din Roma († 20 ianuarie 250),

Sfântul Mucenic Sebastianus, cel martirizat la Roma prin lovirea lui cu bâte după ce s-au tras multe săgeți în trupul său, a fost militar, a ajuns unul dintre căpitanii gărzilor pretoriene sub Diocletianus și Maximianus, care nu știau că este creștin, a convertit 16 persoane prin mărturia lui, Sfintele sale Moaște au fost aruncate într-un canal și de acolo au fost recuperate de către Lucina, care le-a îngropat în catacomba lui Callixtus din Roma († c. 288, la vârsta de circa 32 de ani),

Sfântul Cuvios Molagga, ucenicul Sfântului David în Țara Galilor, cel care a întemeiat Mănăstirea de la Fulachmhin, din Irlanda († 655),

Sfântul Cuvios Féchín Făcătorul de minuni, cel care a zidit Mănăstirea de la Fore, din Irlanda, s-a născut la Bile, în parohia Ballysadare de acum, primele case monahale le-a zidit pe insulele Omey și Ardoilén, a adormit din cauza ciumei († 14 februarie 665),

Sfântul Maurus, Episcopul de Cesena, în Italia, cel care mai întâi a fost Monah și Starețul Mănăstirii de la Classe, din Ravenna, în Italia († 946),

Sfântul Cuvios Neofitos de la Mănăstirea Vatopediu, din Muntele Atos, cel pomenit și pe 21 ianuarie (sec. al 14-lea),

Sfântul Cuvios Evfimii [Евфимий] de la Mănăstirea din Arhanghelsk [Арха́нгельск], cel care a adormit în pace († 1523),

Sfântul Mucenic Pavel Dobromislov [Павел Добромыслов] Protoiereul, cel de la Riazan († 1940),

Sfântul Cuvios Mărturisitor Ekvtime Kereselidze, cel din Georgia, cel pomenit și pe 2 februarie, în 1890, împreună cu un prieten, au cumpărat o tipografie pentru ca să tipărească cărți creștine, timp de 25 de ani au tipărit aproximativ 4.000 de cărți, pe 23 decembrie 1912 se face Monah la Mănăstirea Gelati, în 1913 e hirotonit Diacon, iar în 1917 Preot, când Mănăstirea lui a fost închisă de comuniști, el a salvat manuscrise și cărți, a adormit nevăzut de cineva și a fost îngropat în curtea mănăstirii Zedazeni fin Georgia († 20 ianuarie 1944),

Sfântul Cuvios Gherasim [Герасим], întemeietorul Mănăstirii Înălțarea Domnului de la Irkutsk († 1676).