Psalmul al 88-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată [v. 63-148]

Adevărul și mila Ta
vor lumina toată țara.
Ferice de-acel popor
care Ți-a strigat cu dor
că vor merge cu lumină
la fața Ta cea senină
și cu preasfântul Tău nume
vor vedea zi bună-n lume.

Cu-adevărul Tău cel sfânt
înălța-se-vor peste pământ
și se vor făli cu Tine
oștile, că le porți bine.

Și cu voia Ta cea bună
ne vei da pe steag cunună,
căci cu a Ta sprijinire
vedem a vrăjmașilor biruire.

Căci Tu ne ești Împăratul
și potrivnic nu Ți-e altul.
De pe-atunci, Dumnezeu[le] Sfinte,
Ți-ai dat sfintele cuvinte
fiilor Tăi, când visară
că le vei pune domn din țară:

„Mi-am ales un om pe voie
și-i voi da steag de războaie,
căci Mi-am aflat dreaptă slugă,
pe David, ce l-am dat să-l ungă
cu ulei de-mpărăție
și i-am dat țara să-mi țină.

Mila Mea de sprijinire
îi va fi-n ceas de năvălire
și brațul Meu spre luptă
îi va da putere multă.

Nu se va putea ridica
niciun vrăjmaș a-l îngenunchia,
nici să se ispitească
neprieten ca să-l mâhnească,
că-i voi taia de la fața sa
pe vrăjmașii ce-și arată ura.

Mila Mea și dreptatea
cu el va fi-n toată partea,
iar cu numele Meu steagul
și-l va-nălța în tot rangul,
căci cu mâna lui va-ajunge
și peste mări a străpunge.

Peste ape cu dreapta
va-ngrozi pe toți cu spada
și «Tată» Mă va striga-Mă
cu iubire fără seamăn,
«Dumnezeu îmi ești și fală
și folos de sprijineală».

Și-l voi pune pârgă-ntr-alții
mai sus de toți împărații.
Mila Mea-îi stă-n veci păzită,
făgăduința cu el împlinită,
cu jurământ de credință,
să fie-ntre noi priință.

Și-i voi pune-n veci să-i fie
sămânța, și-n zile multe
ca cerul să-i fie traiul
și să stea în scaun craiul.

Fiii lui, de-or ieși din laturi,
din legământul Meu, din sfaturi
și Îmi vor spurca dreptatea,
însoțind păgânătatea,
și din poruncă să-și iasă,
le voi da certare deasă

și-i voi bate cu toiege,
dacă-și vor ieși din lege.
Și cu varga îi voi bate,
prin strâmbătăți și păcate.

Iară mila Mea cea mare
va ține cu dânșii tare.
Nici adevărul nu-Mi voi strica
ce-am grăit când i-am dat țara,

ci-Mi voi ține legământul
și din gura Mea cuvântul.
Odată-am jurat cu Sfântul,
să-Mi țin cu David cuvântul,

sămânța-n veci să-i trăiască,
în scaun să-mpărățească,
ca soarele va lumina
scaunul pe care va ședea

înaintea Mea, și ca luna
să-mpărățească-ntotdeauna.
Și în cer am pus mărturie,
credincioasă în vecie”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *