Ieremias, cap. 38, 13-22, cf. LXX

13. „Atunci vor fi bucurate fecioarele în adunarea tinerilor și bătrânii vor fi bucurați[1], și voi întoarce plânsul lor întru bucurie [καὶ στρέψω τὸ πένθος αὐτῶν εἰς χαρμονὴν] și îi voi face pe ei veseli [καὶ ποιήσω αὐτοὺς εὐφραινομένους].

14. Voi mări și voi îmbăta sufletul preoților [μεγαλυνῶ καὶ μεθύσω τὴν ψυχὴν τῶν ἱερέων][2], al fiilor lui Levi [υἱῶν Λευι], iar poporul Meu de cele bune ale Mele va fi săturat [καὶ ὁ λαός Μου τῶν ἀγαθῶν Μου ἐμπλησθήσεται]”.

15. Așa a zis Domnul: „Glasul în Rama [Ῥαμά] a fost auzit [φωνὴ ἐν Ραμα ἠκούσθη], [glasul] de tânguire și de plângere și de jale [θρήνου καὶ κλαυθμοῦ καὶ ὀδυρμοῦ]. Rahil [Ῥαχήλ], plângându-i pe fiii săi [ἀποκλαιομένη ἐπὶ τοῖς υἱοῖς αὐτῆς], nu voia să înceteze [οὐκ ἤθελεν παύσασθαι], că[ci ei] nu [mai] sunt [ὅτι οὐκ εἰσίν]”[3].

16. Așa a zis Domnul: „Să se oprească glasul tău din plâns și ochii tăi din lacrimile tale, că[ci aceasta] este plata lucrurilor tale! Și se vor întoarce din pământul vrăjmașilor

17. [în pământul] cel stătător [μόνιμον[4]], [în] cele ale copiilor voștri.

18. Auzire am auzit, pe Efrem plângând: «M-ai certat pe mine și am fost certat[5]. [Căci] eu, ca vițelul, nu am fost învățat [nu eram învățat]. Întoarce-mă pe mine și [mă] voi întoarce, că Tu [ești] Domnul, Dumnezeul meu!

19. Că[ci mai] apoi, [după] robia mea, m-am pocăit [μετενόησα]. Și [mai] apoi, [când a fost] să [mă] cunosc pe mine, am suspinat pentru zilele rușinii [mele]. Și m-am arătat Ție, că[ci] am luat ocara din tinerețea mea».

20. Efrem [Îmi este] Mie fiul cel iubit, [este] copilul desfătându-se [de Mine]. Că[ci] cuvintele Mele [sunt] în[tru] el [și] pentru care [cu] pomenire voi fi pomenit de către el. Pentru aceasta, M-am grăbit în[tru] el [ἔσπευσα ἐπ᾽ αὐτῷ][6] [și], miluindu-l [ἐλεῶν], îl voi milui pe el [ἐλεήσω αὐτόν]”, zice Domnul.

21. „Stai al tău [στῆσον σεαυτήν], Sionule! Fă[-ți] pedeapsă [ποίησον τιμωρίαν] [ție însuți]! Dă[-ți] inima ta spre umerii [δὸς καρδίαν σου εἰς τοὺς ὤμους][tăi[7], pentru] calea pe care ai fost mers [ὁδὸν ἣν ἐπορεύθης] [ai mers]! Întoarce-te, fecioara lui Israil [fecioară a lui Israil]! Întoarce-te întru cetățile tale plângând!

22. Până când te vei întoarce, fiica [fiică] necinstită?”. Că[ci] Domnul a zidit mântuire spre sădirea cea nouă [ὅτι ἔκτισεν Κύριος σωτηρίαν εἰς καταφύτευσιν καινήν], [iar] oamenii o vor înconjura în[tru] mântuire [ἐν σωτηρίᾳ περιελεύσονται ἄνθρωποι].


[1] Fecioarele și bătrânii vor fi bucurați de către Domnul.

[2] Îl voi umple și îl voi îmbăta cu slava Mea.

[3] Profeția martirizării Sfinților 14.000 de Mucenici Prunci, cei omorâți de către Irodis (Mt. 2, 18).

[4] În pământul care va rămâne mereu al lor.

[5] Spune asta în relație cu Dumnezeu.

[6] Am venit degrabă, prin slava Mea, ca să locuiesc în el.

[7] Acceptă cu inima ta povara pe care o duci pentru păcatele tale!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *