Ieremias, cap. 40, cf. LXX

1. Și în al doilea rând a fost cuvântul Domnului către Ieremias, iar el era încă legat în curtea temniței, zicându-i:

2. „Așa a zis Domnul, făcând pământul și zidindu-l pe el [ca] să-l îndrepte pe el[, iar] Domnul [este] numele Lui:

3. «Strigă către Mine și voi fi răspunzându-ți ție și îți voi vesti ție pe cele mari și tari, [pe cele] pe care nu le-ai cunoscut pe ele!»”.

4. Că[ci] așa a zis Domnul, Dumnezeul lui Israil, pentru casele cetății acesteia și pentru casele împăratului Iudasului, [pentru] cele care au fost dărâmate întru șanțuri și în afara întăriturilor,

5. [pentru] a lupta împotriva haldeilor: „Și are să se umple ea de cei morți ai oamenilor, pe care i-am lovit în[tru] urgia Mea și în[tru] mânia Mea. Și Mi-am întors fața Mea de la ei pentru toate răutățile lor.

6. Iată, Eu îi aduc ei închiderea rănii și vindecare [συνούλωσιν καὶ ἴαμα]! Și voi arăta lor a asculta și o voi vindeca pe ea și le voi face lor pace și credință [καὶ ποιήσω αὐτοῖς εἰρήνην καὶ πίστιν][1].

7. Și voi întoarce înstrăinarea lui Iudas și înstrăinarea lui Israil și îi voi zidi pe ei ca mai înainte [καὶ οἰκοδομήσω αὐτοὺς καθὼς τὸ πρότερον].

8. Și îi voi curăți pe ei de toate nedreptățile lor [καὶ καθαριῶ αὐτοὺς ἀπὸ πασῶν τῶν ἀδικιῶν αὐτῶν] [prin] care Mi-au păcătuit Mie [ὧν ἡμάρτοσάν Μοι] și nu Îmi voi fi amintit de păcatele lor [prin] care Mi-au păcătuit Mie și s-au îndepărtat de Mine [καὶ οὐ μὴ μνησθήσομαι ἁμαρτιῶν αὐτῶν ὧν ἥμαρτόν Μοι καὶ ἀπέστησαν ἀπ᾽ Ἐμοῦ].

9. Și va fi spre veselia și spre lauda și spre mărirea a tot poporul pământului, oricare vor auzi toate cele bune pe care Eu le voi face. Și vor fi temători [se vor teme] și vor fi amărâți [se vor amărî] pentru toate cele bune și pentru toată pacea pe care Eu le-o voi face lor”.

10. Așa a zis Domnul: „Încă va fi auzit [se va auzi] în locul acesta – [în] care voi ziceți: «Pustiu este de oameni și de dobitoace», în cetățile Iudasului și afară de Ierusalim, [în] cele pustiite, înainte nefiind om și [nici] dobitoc,

11. [nefiind] glasul de veselie și glasul de bucurie, [nefiind] glasul de mire și glasul de mireasă –, zicându-se: «Mărturisiți-vă Domnului [ἐξομολογεῖσθε Κυρίῳ], Atotțiitorului [Παντοκράτορι], că bun [este] Domnul [ὅτι χρηστὸς Κύριος], că[ci] întru veac [este] mila Lui [ὅτι εἰς τὸν αἰῶνα τὸ ἔλεος Αὐτου]!». Și vor aduce daruri întru casa Domnului, că[ci] voi întoarce toată înstrăinarea pământului acestuia ca mai înainte”, a zis Domnul.

12. Așa a zis Domnul Puterilor [Κύριος τῶν Δυνάμεων][2]: „Încă va fi în locul acesta [pământul] cel pustiu, înainte nefiind om și [nici] dobitoc, și în toate cetățile sale [fiind] popasurile păstorilor înnoptându-și oile [καταλύματα ποιμένων κοιταζόντων πρόβατα].

13. În cetățile muntelui și în cetățile Sefilei și în cetățile Naghevei și în pământul lui Veniamin și în[tru] cele dimprejurul Ierusalimului și în[tru] cetățile lui Iudas încă va trece [vor trece] oile spre mâna numărând[3]”, a zis Domnul.


[1] Pentru că pacea și credința sunt darurile Sale cele mari în viața noastră.

[2] Domnul Puterilor cerești.

[3] Încă vor trece oile spre mâna celui care le numără. Pentru că oile își vor avea păstorii lor.