Ieremias, cap. 50, cf. LXX
1. Și a fost când a încetat Ieremias zicând [să zică] către popor toate cuvintele Domnului, toate cuvintele acestea, pe care Domnul [le-]a trimis [prin] el către ei,
2. și [că] a zis Azarias, fiul lui Maaseas, și Ioanan, fiul lui Carie, și toți oamenii care i-au zis lui Ieremias, zicându-i: „Minciuni [ψεύδη]! Nu te-a trimis pe tine Domnul către noi [οὐκ ἀπέστειλέν σε Κύριος πρὸς ἡμᾶς], zicându-ți: «Să nu intrați întru Egiptos [pentru] a locui acolo»,
3. ci mai degrabă Baruh, fiul lui Nirios, se luptă [prin] tine cu noi [συμβάλλει σε πρὸς ἡμᾶς], pentru ca să ne dai pe noi întru mâinile haldeilor, [ca] să ne omoare pe noi și să ne înstrăineze pe noi întru Babilon”.
4. Și nu a[u] ascultat Ioanan și toți conducătorii puterii și tot poporul glasul Domnului, [ca] să locuiască în pământul Iudasului,
5. și [i-]a[u] luat Ioanan și toți conducătorii puterii pe toți cei rămași ai Iudasului, pe cei care s-au întors [pentru] a locui în pământ[ul lor],
6. pe oamenii cei tari și femeile și pe cei prunci și pe fiicele împăratului și sufletele pe care le-a lăsat Nabuzardas cu Godolias [καὶ τὰς ψυχάς ἃς κατέλιπεν Ναβουζαρδαν μετὰ Γοδολιου], fiul lui Ahicam, și pe Ieremias Profetul și pe Baruh, fiul lui Nirios,
7. și au intrat întru Egiptos, că[ci] nu au ascultat glasul Domnului. Și au intrat înspre Tafnas [Ταφνας].
8. Și a fost cuvântul Domnului către Ieremias, în Tafnas, zicându-i:
9. „Ia-ți ție pietre mari și ascunde-le pe ele în curți [λαβὲ σεαυτῷ λίθους μεγάλους καὶ κατάκρυψον αὐτοὺς ἐν προθύροις], în poarta casei lui Farao [ἐν πύλῃ τῆς οἰκίας Φαραω], în Tafnas [ἐν Ταφνας], către ochii oamenilor Iudasului [κατ᾽ ὀφθαλμοὺς ἀνδρῶν Ιουδα]!
10. Și vei zice: «Așa a zis Domnul: <Iată, Eu trimit și și îl voi aduce pe Nabuhodonosor [Ναβουχοδονοσορ], pe împăratul Babilonului, și va pune tronul său peste pietrele acestea [καὶ θήσει αὐτοῦ τὸν θρόνον ἐπάνω τῶν λίθων τούτων], pe care le-ai ascuns, și va ridica armele sale împotriva lor!
11. Și va intra și va lovi pământul Egiptosului, [dându-i] pe care spre moarte, spre moarte, și pe care spre înstrăinare, spre înstrăinare, și pe care spre sabie, spre sabie.
12. Și va arde foc în casele dumnezeilor lor [καὶ καύσει πῦρ ἐν οἰκίαις θεῶν αὐτῶν] și le va arde pe ele și îi va înstrăina pe ei și va despăduchea pământul Egiptosului [καὶ φθειριεῖ[1] γῆν Αἰγύπτου] precum despăduchează păstorul veșmântul său [ὥσπερ φθειρίζει ποιμὴν τὸ ἱμάτιον αὐτοῦ] și va ieși în pace [καὶ ἐξελεύσεται ἐν εἰρήνη][2].
13. Și va zdrobi stâlpii cetății soarelui [καὶ συντρίψει τοὺς στύλους ἡλίου πόλεως], cei din On [τοὺς ἐν Ων], și casele lor le va arde cu foc>»”.
[1] Îl va curăța de păduchi.
[2] Va ieși în pace din Egiptos. Se va întoarce cu pace acasă.