Daniil, cap. 2, cf. LXX

1. Iar în anul al 2-lea al împărăției lui Nabuhodonosor, împreună a venit [acesta] întru vedenii și vise. [Și l-au făcut] să cadă pe împărat și să fie tulburat în visul său, iar somnul său s-a făcut [departe] de el.

2. Și împăratul a poruncit să fie aduși descântătorii și magii și fermecătorii haldeilor [τοὺς ἐπαοιδοὺς καὶ τοὺς μάγους καὶ τοὺς φαρμακοὺς τῶν χαλδαίων], [ca aceștia] să vestească împăratului [despre] visele sale. Și [aceștia] au venit [și] au stat înaintea împăratului.

3. Și le-a zis lor împăratul: „Văzut-am un vis [ἐνύπνιον ἑώρακα] și a fost mișcat duhul meu să-l cunoască [καὶ ἐκινήθη μου τὸ πνεῦμα ἐπιγνῶναι]. Așadar [οὖν], voiesc [să cunosc] visul [θέλω τὸ ἐνύπνιον]”.

4. Și haldeii au grăit către împărat în limba siriană [συριστί]: „Doamne, împărate, [în] veac trăiește [să trăiești]! Vestește visul tău slujitorilor tăi, iar noi îți vom spune ție tălmăcirea [τὴν σύγκρισιν] lui!”.

5. Iar împăratul a răspuns și le-a zis haldeilor: „[Vă spun] că, dacă nu aveți să-mi vestiți mie despre adevărul visului și tălmăcirea acestuia [nu aveți] să mi-o limpeziți mie, [atunci] veți fi făcuți de rușine și averile voastre va fi luată [vor fi luate] întru [casa] cea împărătească.

6. Dar dacă aveți să îmi lămuriți mie visul și tălmăcirea acestuia aveți să-mi vestiți, [atunci] veți lua darurile cele de multe feluri și veți fi slăviți de către mine. Limpeziți-mi mie visul și judecați-l!”.

7. Și au răspuns pentru a doua oară, zicându-i: „Împărate, zi vedenia și slujitorii tăi vor judeca despre acestea!”.

8. Și le-a zis lor împăratul: „Am cunoscut după adevăr [ἐπ᾽ ἀληθείας οἶδα], că voi răscumpărați vremea [ὅτι καιρὸν ὑμεῖς ἐξαγοράζετε], întrucât ați văzut că s-a depărtat de la mine lucrul. Așadar, precum am poruncit, așa va fi.

9. [Iar] dacă nu aveți să-mi vestiți mie visul după adevăr și tălmăcirea acestuia [nu aveți] să mi-o limpeziți mie, [atunci cu] moarte veți cădea, căci împreună v-ați înțeles să faceți pentru mine cuvintele cele mincinoase, până ce vremea are să se schimbe. Așadar, acum, dacă cuvânt aveți să-mi ziceți mie, pe care noaptea l-am văzut, voi cunoaște că această judecată veți limpezi”.

10. Și au răspuns haldeii pentru împărat, [spunându-i] că: „Niciunul [din] cei de pe pământ [nu] va putea să-i zică împăratului ce a văzut, precum ceri tu. Iar tot împăratul și tot stăpânitorul un astfel de lucru nu cere [la] tot cel înțelept și [la] mag și [la] haldeos/ haldeu.

11. Iar cuvântul pe care îl cauți, împăratule, este [lucru] greu și slăvit [βαρύς καὶ ἐπίδοξος], și niciunul [nu] este care să limpezească acestea împăratului, decât numai Îngerul [εἰ μήτι Ἄγγελος], al cărui locaș nu este cu tot trupul [οὗ οὐκ ἔστι κατοικητήριον μετὰ πάσης σαρκός], pentru care motiv nu poate să fie precum gândești [ὅθεν οὐκ ἐνδέχεται γενέσθαι καθάπερ οἴει] [tu]”.

12. Atunci, împăratul, făcându-se întunecat și foarte întristat [στυγνὸς γενόμενος καὶ περίλυπος], a poruncit să-i scoată afară pe toți cei înțelepți ai Babiloniei [τῆς Βαβυλωνίας].

13. și a decretat [ἐδογματίσθη] [ca] toți să fie omorâți. Dar a fost căutat [și] Daniil, [cât] și toți cei împreună cu el, pentru [ca] să piară împreună [cu aceia].

14. Atunci, Daniil a zis sfat și hotărâre [εἶπε βουλὴν καὶ γνώμην] [celui] care era întâiul dintre bucătarii împăratului, lui Ariohis [Αριώχης], celui căruia i-a poruncit să-i scoată pe sofiștii Babiloniei,

15. și îl întreba pe el, zicându-i: „Pentru ce s-a decretat [aceasta] cu amărăciune de [către] împărat?”. [Și] atunci, Ariohis, i-a arătat porunca lui Daniil.

16. Iar Daniil a intrat îndată către împărat și s-a rugat de împărat ca să-i dea lui vreme și are să-i limpezească totul pentru împărat.

17. Atunci a plecat Daniil spre casa sa [și] a lui Ananias și a lui Misail și a lui Azarias, a împreună-prietenilor [săi], [și] le-a arătat toate.

18. Și a poruncit post și rugăciune și pedeapsă să caute de la Domnul Cel Preaînalt [καὶ παρήγγειλε νηστείαν καὶ δέησιν καὶ τιμωρίαν ζητῆσαι παρὰ τοῦ κυρίου τοῦ Ὑψίστου] pentru taina aceasta [περὶ τοῦ μυστηρίου τούτου]. Pentru că, [dacă] Daniil și cei împreună cu el nu or să o dea, [atunci] spre pieire [vor fi dați] împreună cu sofiștii Babilonului [τοῖς σοφισταῖς Βαβυλῶνος].

19. Atunci, lui Daniil, în vedenie [ἐν ὁράματι], în acea noapte, taina împăratului i-a fost descoperită în mod limpede [τὸ μυστήριον τοῦ βασιλέως ἐξεφάνθη εὐσήμως]. [Și] atunci, Daniil L-a binecuvântat pe Domnul Cel Preaînalt [Δανιηλ εὐλόγησε τὸν Κύριον τὸν Ὕψιστον]

20. și a strigat [și] a zis: „Numele cel mare al Domnului [ὄνομα τοῦ Κυρίου τοῦ μεγάλου] va fi binecuvântat întru veac, că[ci] înțelepciunea și măreția a Sa este [ale Lui sunt].

21. Și El schimbă vremurile și anii [καὶ Αὐτὸς ἀλλοιοῖ καιροὺς καὶ χρόνους], îndepărtând împărați și punându-i [pe alții în locul lor], dând înțelepciune celor înțelepți și înțelegere celor care sunt cu înțelegere,

22. descoperindu-le pe cele adânci și pe cele întunecoase [ἀνακαλύπτων τὰ βαθέα καὶ σκοτεινὰ], și cunoscându-le pe cele din[tru] întuneric [καὶ γινώσκων τὰ ἐν τῷ σκότει] și pe cele din[tru] lumină [καὶ τὰ ἐν τῷ φωτί], și înaintea Sa [este] căderea [κατάλυσις].

23. Ție, Doamne al părinților [Κύριε τῶν πατέρων], mă mărturisesc și [pe Tine Te] laud, că[ci] înțelepciune și înțelegere mi-ai dat mie, iar acum mi-ai arătat mie câte m-am rugat să le limpezești împăratului despre acestea”.

24. Și intrând Daniil către Arioh [Αριωχ][1], care a fost pus de către împărat [ca] să-i omoare pe toți sofiștii Babiloniei, i-a zis lui: „Pe sofiștii Babiloniei să nu-i pierzi, ci du-mă pe mine către împărat și le voi limpezi împăratului pe fiecare [în parte]!”.

25. Atunci, Arioh, degrabă l-a dus pe Daniil către împărat și i-a zis lui că: „Am aflat om înțelept din robia fiilor Iudeii, care îi va limpezi împăratului pe fiecare [în parte]”.

26. Și a răspuns împăratul [și] i-a zis lui Daniil, dar care a fost numit în haldeană Baltasar: „[Să vedem dacă] vei putea să-mi limpezești mie vedenia, pe care am văzut-o, și tălmăcirea acesteia”.

27. Și strigând Daniil înaintea împăratului, i-a zis: „Taina pe care a văzut-o împăratul nu este a celor înțelepți și a fermecătorilor și a descântătorilor și a gazarinilor[2] [și nici] limpezirea [ei],

28. ci este Dumnezeu în cer descoperind tainele [ἀλλ᾽ ἔστι Θεὸς ἐν οὐρανῷ ἀνακαλύπτων μυστήρια], Care i-a limpezit împăratului Nabuhodonosor pe [cele] care trebuie să fie în zilele cele din urmă [ἃ δεῖ γενέσθαι ἐπ᾽ ἐσχάτων τῶν ἡμερῶν]. Împăratule, întru veac trăiești [să trăiești]! Visul și vedenia capului tău, [pe care le-ai trăit] în patul tău, aceasta este [acestea sunt]:

29. Tu, împăratule, ai stat întins pe patul tău [și] ai văzut toate câte trebuie la sfârșitul zilelor și Cel care descoperă tainele [ὁ ἀνακαλύπτων μυστήρια] ți le-a limpezit ție pe [cele] care trebuie să fie [ἐδήλωσέ σοι ἃ δεῖ γενέσθαι].

30. Dar și mie, nu pentru înțelepciunea cea fiind [care este] în[tru] mine mai mult [decât în] toți oamenii, taina aceasta [mi-]a fost descoperită, ci pentru [ca] să se limpezească împăratului mi-a[u] fost arătat[e] mie, pe [cele] care l[e]-a primit inima ta în[tru] cunoaștere [ἃ ὑπέλαβες τῇ καρδίᾳ σου ἐν γνώσει].

31. Iar tu, împăratule, ai văzut și, iată, un chip [εἰκὼν μία]! Și era chipul acela foarte mare [καὶ ἦν ἡ εἰκὼν ἐκείνη μεγάλη σφόδρα] și înfățișarea sa [era] covârșitoare [καὶ ἡ πρόσοψις αὐτῆς ὑπερφερὴς]. Stătuse înaintea ta și înfățișarea chipului [era] înfricoșătoare [ἑστήκει ἐναντίον σου καὶ ἡ πρόσοψις τῆς εἰκόνος φοβερα].

32. Și era capul său din aurul cel bun, pieptul și brațele [îi erau din] cele de argint, pântecele și coapsele [îi erau din] cele de aramă,

33. iar picioarele [îi erau din] cele de fier. [Și] picioarele [îi erau] o anume parte [din] fier, iar o altă parte [din] lut.

34. Văzut-ai, până când a fost tăiată piatra din munte fără de mâini [ἑώρακας ἕως ὅτου ἐτμήθη λίθος ἐξ ὄρους ἄνευ χειρῶν][3] și a lovit chipul peste picioarele cele de fier [καὶ ἐπάταξε τὴν εἰκόνα ἐπὶ τοὺς πόδας τοὺς σιδηροῦς] și cele de lut și le-a mărunțit pe acestea [καὶ κατήλεσεν αὐτα].

35. Atunci, fierul și lutul și arama și argintul și aurul împreună a[u] fost făcute mărunte și s-a[u] făcut mai mărunt[e] ca pleava în arie, iar vântul le-a vânturat pe ele, astfel încât nimic [nu a fost] să rămână din ele. Dar piatra [καὶ ὁ λίθος][4], cea care a lovit chipul [ὁ πατάξας τὴν εἰκόνα], s-a făcut muntele cel mare și a lovit tot pământul [ἐγένετο ὄρος μέγα καὶ ἐπάταξε πᾶσαν τὴν γῆν].

36. Aceasta [este] vedenia și judecata [τοῦτο τὸ ὅραμα καὶ τὴν κρίσιν], iar noi vom zice [ἐροῦμεν] [acestea] înaintea împăratului:

37. Tu, împăratule, [ești] împăratul împăraților [βασιλεὺς βασιλέων], iar ție, Domnul cerului [ὁ Κύριος τοῦ οὐρανοῦ], întâietate și împărăție și tărie și cinste și slavă ți-a dat [τὴν ἀρχὴν καὶ τὴν βασιλείαν καὶ τὴν ἰσχὺν καὶ τὴν τιμὴν καὶ τὴν δόξαν ἔδωκεν]

38. în toată lumea [ἐν πάσῃ τῇ οἰκουμένῃ]. [Și] de la oameni și [până la] fiarele cele sălbatice și păsările cerului și peștii mării ți le-a dat sub mâinile tale [pentru] a fi domnul tuturor. [De aceea,] tu ești capul cel de aur [σὺ εἶ ἡ κεφαλὴ ἡ χρυση].

39. Iar după tine se va ridica împărăția cea mai mică [decât] a ta și [apoi] împărăția cea de a treia, alta, cea de aramă, care va domni peste tot pământul [ἣ κυριεύσει πάσης τῆς γῆς].

40. Iar împărăția cea de a patra [va fi] cea tare ca fierul [ἰσχυρὰ ὥσπερ ὁ σίδηρος], cea care le supune pe toate și tot pomul tăindu-l [ὁ δαμάζων πάντα καὶ πᾶν δένδρον ἐκκόπτων], și va fi clătinat tot pământul [καὶ σεισθήσεται πᾶσα ἡ γῆ].

41. Și precum ai văzut picioarele sale, [care] o anume parte [erau din] lutul cel de oală, iar o altă parte de fier, împărăția, cea alta, va fi cea din două părți [βασιλεία ἄλλη διμερὴς ἔσται], [și] în aceasta, precum ai văzut, fierul [este] amestecat împreună cu oala cea de lut.

42. Iar degetele picioarelor, o anume parte [era din] cea de fier, iar o altă parte [din] cea de lut. [Căci] o anume parte a împărăției va fi cea tare, iar o altă parte va fi cea care a fost zdrobită [aceea care va fi zdrobită].

43. Și precum ai văzut fierul amestecat împreună cu oala cea de lut, [la fel și ei] vor fi cei amestecați întru nașterea oamenilor, și nu vor fi deominte [οὐκ ἔσονται δὲ ὁμονοοῦντες] și nici bine-gândind unii față de alții [οὔτε εὐνοοῦντες ἀλλήλοις], precum nici fierul [nu] poate să fie unit [cu] oala [cea de lut].

44. Iar în zilele împăraților acelora [καὶ ἐν τοῖς χρόνοις τῶν βασιλέων τούτων], Dumnezeul cerului va ridica o altă împărăție [στήσει ὁ Θεὸς τοῦ οὐρανοῦ βασιλείαν ἄλλην], care va fi întru veci [ἥτις ἔσται εἰς τοὺς αἰῶνας] și nu va fi nimicită [καὶ οὐ φθαρήσεται]. Și aceasta, împărăția, [la] alt neam nu are să rămână [καὶ αὕτη, ἡ βασιλεία, ἄλλο ἔθνος οὐ μὴ ἐάσῃ]. Dar [ea] va lovi și va nimici împărățiile acestea și aceasta va rămâne întru veac [πατάξει δὲ καὶ ἀφανίσει τὰς βασιλείας ταύτας καὶ αὐτὴ στήσεται εἰς τὸν αἰῶνα].

45. Precum ai văzut [că] din munte [a fost] să fie tăiată piatra fără de mâini și împreună a[u] fost zdrobit[e] oala [cea de lut și] fierul și arama și argintul și aurul, Dumnezeul Cel mare [ὁ Θεὸς ὁ μέγας] a arătat împăratului cele care vor fi în zilele cele din urmă [τὰ ἐσόμενα ἐπ᾽ ἐσχάτων τῶν ἡμερῶν] și vedenia [este] cea precisă [καὶ ἀκριβὲς τὸ ὅραμα] și credincioasă [este] judecata acesteia [καὶ πιστὴ ἡ τούτου κρίσις]”.

46. Atunci, Nabuhodonosor, împăratul, căzând pe fața [sa] la pământ [πεσὼν ἐπὶ πρόσωπον χαμαὶ], i s-a închinat lui Daniil [προσεκύνησε τῷ Δανιηλ], și a poruncit [ca] jertfe și turnări[5] să-i facă lui [καὶ ἐπέταξε θυσίας καὶ σπονδὰς ποιῆσαι αὐτῷ][6].

47. Și a strigat împăratul către Daniil [și] i-a zis: „După adevăr este [că] Dumnezeul vostru [este] Dumnezeul dumnezeilor [ἐπ᾽ ἀληθείας ἐστὶν ὁ Θεὸς ὑμῶν Θεὸς τῶν θεῶν] și Domnul împăraților [καὶ Κύριος τῶν βασιλέων], Cel care descoperă tainele cele ascunse [ὁ ἐκφαίνων μυστήρια κρυπτὰ], Cel singur [μόνος] [care face asta], că[ci] ai putut să limpezești taina aceasta [ὅτι ἐδυνάσθης δηλῶσαι τὸ μυστήριον τοῦτο]”.

48. După aceea, împăratul Nabuhodonosor pe Daniil l-a mărit și i-a dat daruri mari și multe [și] l-a pus peste lucrurile Babiloniei. Și l-a arătat pe el stăpânitor și conducător [peste] toți sofiștii Babiloniei [καὶ ἀπέδειξεν αὐτὸν ἄρχοντα καὶ ἡγούμενον πάντων τῶν σοφιστῶν Βαβυλωνίας].

49. Și Daniil l-a rugat pe împărat ca să fie puși peste lucrurile Babiloniei Sedrah, Misah și Abdenago, iar Daniil era la curtea cea împărătească.


[1] Arioh este Ariohis, întâiul bucătar al împăratului, amintit în 2, 14 și 15.

[2] De la γαζαρηνοί.

[3] Până când S-a întrupat Domnul, mai presus de fire, din Preacurata Sa Maică.

[4] Hristos Domnul.

[5] Jertfe de băutură, libații.

[6] Să-l cinstească ca pe un dumnezeu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *