Daniil, cap. 11, 29-45, cf. LXX

29. Întru [La] vreme[a sa se va întoarce] spre Egiptos și [acesta] nu va fi ca cel dintâi și cel din urmă[1].

30. Și vor veni romeii[2]/ romanii și îl vor alunga pe el și se vor mânia [asupra] lui. Iar [el] se va întoarce și va fi urgisit [și se va urgisi] împotriva făgăduinței celei sfinte. Și va face și se va întoarce și va fi gândind împotriva lor, pentru care au părăsit făgăduința cea sfântă.

31. Și brațele [cele] dintru el vor sta [καὶ βραχίονες παρ᾽ αὐτοῦ στήσονται][3] și vor spurca [locul] cel sfânt al fricii [καὶ μιανοῦσι τὸ ἅγιον τοῦ φόβου] și vor îndepărta jertfa [καὶ ἀποστήσουσι τὴν θυσίαν] și vor da urâciunea pustiirii [καὶ δώσουσι βδέλυγμα ἐρημώσεως].

32. Și, cu păcatele [lor], a făgăduinței [făgăduința] vor spurca în poporul cel tare [καὶ, ἐν ἁμαρτίαις, διαθήκης μιανοῦσιν ἐν σκληρῷ λαῷ][4], iar mulțimea, care cunoaște acestea, vor birui și vor face [καὶ ὁ δῆμος, ὁ γινώσκων ταῦτα, κατισχύσουσι καὶ ποιήσουσι] [va birui și va face].

33. Și cei care au în minte/ cei care gândesc ai neamului vor înțelege întru multe [καὶ ἐννοούμενοι τοῦ ἔθνους συνήσουσιν εἰς πολλούς], dar se vor poticni [întru] sabie [καὶ προσκόψουσι ῥομφαίᾳ] și vor fi învechiți cu aceasta [καὶ παλαιωθήσονται ἐν αὐτῇ][5] și cu robie, iar cu jefuirea de zile [multe] vor fi spurcați [καὶ ἐν αἰχμαλωσίᾳ, καὶ ἐν προνομῇ ἡμερῶν κηλιδωθήσονται].

34. Și oricând or să fie zdrobiți, [ei] vor aduna tăria cea mică [ἰσχὺν βραχεῖαν]. Și vor fi adunați asupra lor cei mulți, peste cetate, iar cei mulți [vor fi] ca în[tru] moștenire[a lor] [καὶ πολλοὶ ὡς ἐν κληροδοσίᾳ].

35. Și dintre cei care înțeleg vor fi gândind spre să se curățească pe ei înșiși [καὶ ἐκ τῶν συνιέντων διανοηθήσονται εἰς τὸ καθαρίσαι ἑαυτοὺς] și spre să fie aleși și spre să fie curățiți până la împlinirea vremii [καὶ εἰς τὸ ἐκλεγῆναι καὶ εἰς τὸ καθαρισθῆναι ἕως καιροῦ συντελείας], căci încă vremea [este] spre ceasuri [ἔτι γὰρ καιρὸς εἰς ὥρας][6].

36. Și împăratul va face după voia sa. Și va fi urgisit [se va urgisi] și va fi înălțat [se va înălța] pe[ste] tot dumnezeul [καὶ παροργισθήσεται καὶ ὑψωθήσεται ἐπὶ πάντα θεὸν] și pe[ste] Dumnezeul dumnezeilor [καὶ ἐπὶ τὸν Θεὸν τῶν θεῶν]. [Ca] cei deosebiți va grăi și va fi bine sporit, până când are să se împlinească urgia întru el [ἕως ἂν συντελεσθῇ ἡ ὀργή εἰς αὐτὸν][7], căci [atunci] sfârșitul [său] se [va] face [γὰρ συντέλεια γίνεται].

37. Și pe dumnezeii părinților săi nu are să-i cinstească [καὶ ἐπὶ τοὺς θεοὺς τῶν πατέρων αὐτοῦ οὐ μὴ προνοηθῇ] și, [fiind] în pofta nevestei [sale], nu are să-i cinstească [καὶ, ἐν ἐπιθυμίᾳ γυναικὸς, οὐ μὴ προνοηθῇ], că[ci] în to[a]t[e] va fi înălțat [ὅτι ἐν παντὶ ὑψωθήσεται] și va fi supus lui [se vor supune lui] nea- murile cele tari [καὶ ὑποταγήσεται αὐτῷ ἔθνη ἰσχυρά].

38. La locul său se va muta, iar pe dumnezeul, pe care nu l-au cunoscut părinții săi, îl va cinsti cu aur și [cu] argint și [cu] piatra cea scumpă. Și în[tru] pofte[le sale]

39. își va face cetățile, iar întru fortăreața [sa] cea tare va veni împreună cu dumnezeul cel străin, pe care are să-l cunoască. [Și] își va înmulți slava [sa] și va domni el pe[ste pământul] cel mult și țara o va împărți întru dar [καὶ χώραν ἀπομεριεῖ εἰς δωρεάν].

40. Iar, la ceasul sfârșitului [καὶ καθ᾽ ὥραν συντελείας], împăratul Egiptosului va fi împuns de coarnele sale, iar împăratul de miazănoapte va fi urgisit [se va urgisi asupra] lui cu carele [sale] de război și cu caii cei mulți și cu corăbiile cele multe. Și [el] va intra întru țara Egiptosului,

41. dar va intra [și] întru țara mea [καὶ ἐπελεύσεται εἰς τὴν χώραν μου][8].

42. Iar în țara Egiptosului nu îi va fi în aceasta mântuindu-se [să se mântuie].

43. Și va apuca locul aurului și locul argintului și toată pofta Egiptosului [καὶ πάσης τῆς ἐπιθυμίας Αἰγύπτου]. Iar libiesii[9]/ libienii și etiopesii[10]/ etiopienii vor fi în[tru] mulțimea sa [ἔσονται ἐν τῷ ὄχλῳ αὐτοῦ][11].

44. Și auzirea/ vestea îl va tulbura pe el, [cea] de la răsărituri și [de la] miazănoapte. Și va ieși în[tru] mânia [sa] cea tare și [va veni cu] sabia [ca] să-i nimicească și să-i omoare pe mulți.

45. Și va sta cortul său atunci în mijlocul mărilor [καὶ στήσει αὐτοῦ τὴν σκηνὴν τότε ἀνὰ μέσον τῶν θαλασσῶν] și al muntelui celui sfânt al voinței [καὶ τοῦ ὄρους τῆς θελήσεως τοῦ ἁγίου]. Și va veni ceasul sfârșitului său [καὶ ἥξει ὥρα τῆς συντελείας αὐτοῦ] și nu va fi cel care îi ajută lui [καὶ οὐκ ἔσται ὁ βοηθῶν αὐτῷ].


[1] Adjectivele feminine ἡ πρώτη și ἡ ἐσχάτη sunt în relație cu Αἴγυπτον, care e un substantiv tot la feminin. Așa că e vorba de Egiptul cel dintâi și de cel din urmă.

[2] De la N. pl. ῥωμαῖοι.

[3] Cu referire la urmașii săi.

[4] Tare la inimă, neascultător, nemilostiv.

[5] Vor fi omorâți cu sabia.

[6] Încă nu s-au împlinit acestea.

[7] Până când are să se împlinească urgia lui Dumnezeu întru el.

[8] Sfântul Arhanghel Gavriil se referă aici la țara pe care el o păzește.

[9] De la N. pl. λίβυες.

[10] De la N. pl. αἰθίοπες.

[11] Vor face parte din mulțimea de popoare pe care o va stăpâni.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *