Al 42-lea poem din vol. Te iubesc nu se termină

Nu, n-arăți frumos
după ore întregi de scris,
de tradus, de slujit, de predicat,
ci epuizat din cale-afară!
Ca să arăți cu forme bine precizate,
ca scos din cutie,
fără cearcăne și kilograme în plus
trebuie să stai ca prostu’ toată ziua.
Pentru că statul degeaba
pune carne frumoasă pe tine
și nu te sleiește de puteri.
Statul degeaba și mâncatul bine
pun carne pe tine.
Dar când nu te plac oamenii
și nici tu nu mai vrei nimic
decât să cazi într-un somn greu,
atunci te place Dumnezeu.
El te place când ai ajuns la frumusețe,
la tăcerea cuvintelor,
la bunătatea inimii.
El te place când îți sapi
în tine puțuri vii, abisale,
pentru ca mulți
să aibă apă prin tine.
El te place,
când ceilalți vor numai
produsul finit,
nu și crucificarea interioară.

2 comentarii la „Al 42-lea poem din vol. Te iubesc nu se termină”

  1. „când ai ajuns la frumusețe,
    la tăcerea cuvintelor,
    la bunătatea inimii.
    El te place când îți sapi
    în tine puțuri vii, abisale,
    pentru ca mulți
    să aibă apă prin tine.
    El te place,
    când ceilalți vor numai
    produsul finit,
    nu și crucificarea interioară.”

    …….cât de adevărat și frumos!
    Să trăiți părinte!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *