Psalmul al 101-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată [v. 39-82]

Iar Tu, Dumnezeule Sfinte,
ești dinainte, din veci,
și din neam în neam petreci.
Tu Te scoală, ia aminte
ca să miluiește Sionul
și să-l cruți, că Tu i-ești Domnul!

Că-i sunt vremile venite
și pietrele îndrăgite
și țărâna de pe cale,
de robii Sfinției Tale.

Și-Ți vor cinsti sfântul nume
limbile toate din lume
și cu dragoste-mpărații
Îți vor vedea slava, înalții.

Că vei zidi, Doamne Sfinte,
Sionul, ca mai-nainte,
arătându-Ți sfânta față
cu slavă și cu dulceață.

Vei asculta multa rugă
a celor cu pedeapsă lungă
și la ei vei lua aminte,
nedisprețuind cuvinte.

Și aceasta să se scrie
neamului ce va să fie!
Și poporul care se zidește
Îți va cânta îngerește.

Căci ai privit spre mulțime
de la sfânta-Ți înălțime.
Și Domnul din cer, din slavă,
privește pe pământ să vadă

și s-audă-ndurerarea
celor ferecați în fiare
și pe fiii celor uciși să îi dezlege,
ai celor omorâți de cei fără de lege.

Să dea vestea-n tot Sionul,
de binele ce-a făcut Domnul,
să-I laude sfântul nume
în Ierusalim și-n lume.

Și popoarele, cu umilință,
să se strângă spre făgăduință!
Și împărații, cu tot omul,
să slujească toți pe Domnul,
și să-I răspundă-n tărie,
cu cale de mărturie!