Iezechiil, cap. 18, 18-32, cf. LXX
18. Iar tatăl său, dacă [cu] necaz vei necăji [va necăji] și [dacă] are să apuce pradă, [atunci el] cele împotrivă a făcut în mijlocul poporului Meu și va muri în[tru] nedreptatea sa.
19. Și veți zice: «De ce nu a luat fiul nedreptatea tatălui său?». Că[ci] fiul dreptate și milă a făcut, toate cele legiuite ale Mele le-a păzit și le-a făcut pe ele, [de aceea cu] viață va trăi.
20. Dar sufletul celui care păcătuiește va muri [ἡ δὲ ψυχὴ ἡ ἁμαρτάνουσα ἀποθανεῖται]. Iar fiul nu va lua nedreptatea tatălui său și nici tatăl [nu] va lua nedreptatea fiului său. Dreptatea celui Drept în[tru] el va fi [δικαιοσύνη Δικαίου ἐπ᾽ αὐτὸν ἔσται] și fărădelegea celui fărădelege în[tru] el va fi [καὶ ἀνομία ἀνόμου ἐπ᾽ αὐτὸν ἔσται].
21. Iar cel fărădelege, dacă are să se întoarcă de la toate fărădelegile sale pe care le-a făcut și are să păzească toate poruncile Mele și are să facă dreptate și milă, [atunci cu] viață va trăi [și] nu are să moară [ζωῇ ζήσεται οὐ μὴ ἀποθάνῃ][1].
22. Toate fărădelegile sale, câte a făcut, nu va fi pomenit [nu vor fi pomenite, ci], în[tru] dreptatea sa, [în] care [pe care] a făcut-o, va trăi.
23. [Căci] nu [cu] voie am să voiesc moartea celui fărădelege [μὴ θελήσει θελήσω τὸν θάνατον τοῦ ἀνόμου], zice Domnul, [ci] ca să se întoarcă el de la calea cea rea și a fi el viu [ὡς τὸ ἀποστρέψαι αὐτὸν ἐκ τῆς ὁδοῦ τῆς πονηρᾶς καὶ ζῆν αὐτόν].
24. Dar când are să se întoarcă cel Drept de la dreptatea sa[2] și are să facă nedreptate, după toate nedreptățile pe care le-a făcut cel fărădelege, [atunci] toate dreptățile sale, pe care le-a făcut, nu or să fie pomenite în[tru] fărădelegea sa [prin] care a căzut și în[tru] păcatele sale, [prin] care a păcătuit, în acelea va muri [ἐν αὐταῖς ἀποθανεῖται].
25. Și ați zis: «Calea Domnului nu îndreaptă [οὐ κατευθύνει ἡ ὁδὸς Κυρίου][3]». Așadar, auziți toată casa lui Israil! Oare calea Mea nu îndreaptă sau calea voastră nu îndreaptă?
26. Când are să se întoarcă cel Drept de la dreptatea sa și are să facă fărădelege și are să moară în fărădelegea cu [pe] care a făcut-o, [atunci] în[tru] ea va muri.
27. Și când are să se întoarcă cel fărădelege de la fărădelegea sa pe care a făcut-o și are să facă judecată și dreptate, acesta sufletul său și-a păzit [οὗτος τὴν ψυχὴν αὐτοῦ ἐφύλαξεν][4].
28. Și s-a întors de la toate neevlaviile sale pe care le-a făcut [καὶ ἀπέστρεψεν ἐκ πασῶν τῶν ἀσεβειῶν αὐτοῦ ὧν ἐποίησεν][și cu] viață va trăi [și] nu are să moară [ζωῇ ζήσεται οὐ μὴ ἀποθάνῃ].
29. Și casa lui Israil zic[e]: «Calea Domnului nu îndreaptă [οὐ κατορθοῖ ἡ ὁδὸς Κυρίου]». Casa lui Israil, oare calea Mea nu îndreaptă sau calea voastră nu îndreaptă?
30. Pe fiecare după calea sa [ἕκαστον κατὰ τὴν ὁδὸν αὐτοῦ] vă voi judeca pe voi [κρινῶ ὑμᾶς]. Casa lui Israil, zice Domnul, întoarceți-vă! Și întoarceți-vă de la toate neevlaviile voastre [καὶ ἀποστρέψατε ἐκ πασῶν τῶν ἀσεβειῶν ὑμῶν] și [ele] nu vă vor fi vouă spre pedeapsa nedreptății [καὶ οὐκ ἔσονται ὑμῖν εἰς κόλασιν ἀδικίας]!
31. Aruncați de la voi înșivă toate neevlaviile voastre [ἀπορρίψατε ἀπὸ ἑαυτῶν πάσας τὰς ἀσεβείας ὑμῶν], pe care le-ați nelegiuit înspre Mine [ἃς ἠσεβήσατε εἰς Ἐμέ]! Și faceți-vă vouă înșivă inimă nouă și duh nou [καὶ ποιήσατε ἑαυτοῖς καρδίαν καινὴν καὶ πνεῦμα καινόν]! Și pentru ce muriți [καὶ ἵνα τί ἀποθνῄσκετε], casa lui Israil [οἶκος Ισραηλ]?
32. Pentru că nu voiesc moartea celui care moare [διότι οὐ θέλω τὸν θάνατον τοῦ ἀποθνῄσκοντος], zice Domnul.
[1] Nu va muri spre chinuire veșnică, ci se va bucura de Dumnezeu împreună cu toți Sfinții și Îngerii Lui.
[2] Când are să păcătuiască.
[3] Căci evreii spuneau în mod hulitor că viața evlavioasă, viața împreună cu Dumnezeu, nu îl îndreaptă pe om, nu îl sfințește.
[4] Și-a mântuit sufletul său.