Iezechiil, cap. 20, 1-12, cf. LXX
1. Și a fost în anul al 7-lea, în a 5-a lună, [în ziua] a 10-a a lunii, [când] au venit oamenii, din cei mai bătrâni ai casei lui Israil, [ca] să-L întrebe pe Domnul și au șezut [ei] înaintea feței mele.
2. Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicându-mi:
3. „Fiule al omului, grăiește către cei mai bătrâni ai lui Israil și vei zice [acestea] către ei! «Acestea zice Domnul: <Oare voi veniți să Mă întrebați pe Mine? Eu trăiesc! Oare voi fi răspunzându-vă vouă?>, zice Domnul.
4. Oare, fiule al omului, îi voi răzbuna pe ei [cu] răzbunare? Fărădelegile părinților lor mărturisește-le lor [τὰς ἀνομίας τῶν πατέρων αὐτῶν διαμάρτυραι αὐτοῖς]!
5. Și vei zice către ei: «Acestea zice Domnul: <Din care zi am ales casa lui Israil [ἀφ᾽ ἧς ἡμέρας ᾑρέτισα τὸν οἶκον Ισραηλ] și M-am făcut cunoscut seminției casei lui Iacov [καὶ ἐγνωρίσθην τῷ σπέρματι οἴκου Ιακωβ] și am ajuns să le fiu cunoscut lor în pământul Egiptosului [καὶ ἐγνώσθην αὐτοῖς ἐν γῇ Αἰγύπτου] și i-am ajutat [cu] mâna Mea pe ei [καὶ ἀντελαβόμην τῇ χειρί Μου αὐτῶν], zicându-le: „Eu [sunt] Domnul [Ἐγὼ Κύριος], Dumnezeul vostru [ὁ Θεὸς ὑμῶν]”,
6. din acea zi i-am ajutat [cu] mâna Mea pe ei [ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ ἀντελαβόμην τῇ χειρί Μου αὐτῶν], [ca] să îi scot pe ei din pământul Egiptosului către pământul pe care li l-am pregătit lor, pământ curgând lapte și miere [γῆν ῥέουσαν γάλα καὶ μέλι]. [Căci acesta] este fagurele de miere pe[ntru] tot pământul [κηρίον ἐστὶν παρὰ πᾶσαν τὴν γῆν].
7. Și am zis către ei: „Fiecare urâciunile ochilor săi să le arunce și cu obiceiurile Egiptosului să nu vă pângăriți, [căci] Eu [sunt] Domnul, Dumnezeul vostru!”.
8. Dar [ei] s-au îndepărtat de Mine și nu au voit să asculte de Mine. Urâciunile ochilor lor nu le-au aruncat și obiceiurile Egiptosului nu le-au părăsit. Iar [Eu] am zis să vărs mânia Mea asupra lor [τοῦ ἐκχέαι τὸν θυμόν Μου ἐπ᾽ αὐτοὺς], [ca] să împlinesc urgia Mea în[tru] ei în mijlocul pământului Egiptosului [τοῦ συντελέσαι τὴν ὀργήν Μου ἐν αὐτοῖς ἐν μέσῳ γῆς Αἰγύπτου].
9. Dar am făcut ca numele Meu să nu fie pângărit cu totul înaintea neamurilor – [cu] care ei sunt în mijlocul lor, în[tru] care am ajuns să fiu cunoscut [de] către ei înaintea lor –, [ca] să îi scot pe ei din pământul Egiptosului.
10. Și i-am scos pe ei din pământul Egiptosului și i-am dus pe ei întru pustiu.
11. Și le-am dat lor poruncile Mele și dreptățile Mele i le-am arătat lor, [pe toate] câte le va face pe ele omul și [el] va trăi prin ele [ὅσα ποιήσει αὐτὰ ἄνθρωπος καὶ ζήσεται ἐν αὐτοῖς].
12. Și sabaturile Mele le-am dat lor [καὶ τὰ σάββατά Μου ἔδωκα αὐτοῖς], [pentru] a fi întru semn între Mine și ei [τοῦ εἶναι εἰς σημεῖον ἀνὰ μέσον Ἐμοῦ καὶ ἀνὰ μέσον αὐτῶν], [ca] să cunoască ei [aceasta], pentru că Eu [sunt] Domnul, Cel care îi sfințesc pe ei [ὁ ἁγιάζων αὐτούς].