Iezechiil, cap. 24, 13-27, cf. LXX

13. Pentru că tu te spurcai…Și de ce încă nu ai să te curățești, până ce voi umple mânia Mea [ἕως οὗ ἐμπλήσω τὸν θυμόν Μου]?

14. Eu, Domnul, am grăit: <Și va veni și voi face. Nu voi deosebi și nici nu voi milui. După căile tale și după gândurile tale te voi judeca pe tine [κατὰ τὰς ὁδούς σου καὶ κατὰ τὰ ἐνθυμήματά σου κρινῶ σε]>, zice Domnul. <Pentru aceea, Eu te voi judeca pe tine după sângiurile tale și după gândurile tale te voi judeca pe tine, [pe tine] cea necurată, cea renumită și cea multă [în] a amărî>»”.

15. Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicându-mi:

16. „Fiule al omului, iată, Eu iau de la tine poftele ochilor tăi [cu] rânduială, [și] nu ai să fii jelit și nici nu ai să fii plâns!

17. Suspinul sângelui este plânsul mijlocului [στεναγμὸς αἵματος ὀσφύος πένθους ἐστίν]. Nu va fi părul tău împletit pe[ste] tine și [nici] sandalele tale în picioarele tale. Nu ai să fii mângâiat cu buzele lor [οὐ μὴ παρακληθῇς ἐν χείλεσιν αὐτῶν] și pâinea oamenilor nu ai să mănânci [καὶ ἄρτον ἀνδρῶν οὐ μὴ φάγῃς]”.

18. Și am grăit către popor dis-de-dimineață, [în] ce chip mi-a poruncit mie [Domnul], iar femeia mea[1] a murit seara [καὶ ἀπέθανεν ἡ γυνή μου ἑσπέρας]. Dar, dis-de-dimineață, [eu] am făcut, [în] ce chip mi-a poruncit mie [Domnul].

19. Și poporul a zis către mine: „[Oare] nu ne vei vesti nouă, ce este [sunt] acestea, pe care tu le faci?”.

20. Iar [eu] am zis către ei: „Cuvântul Domnului a fost către mine, zicându-mi:

21. «Zi către casa lui Israil! <Acestea zice Domnul: „Iată, Eu spurc cele sfinte ale Mele [pentru] obrăznicia tăriei voastre, [pentru] poftele ochilor voștri și pentru care [ei] cruță sufletele voastre! Iar fiii voștri și fiicele voastre, pe care i-ați părăsit, în sabie vor cădea.

22. Și veți face [în] ce chip am făcut[2]: de gura lor nu veți fi mângâiați, iar pâinea oamenilor nu o veți mânca.

23. Și perii voștri [vor fi] pe capul vostru, iar sandalele voastre [vor fi] în picioarele voastre. [Și] nici nu aveți să jeliți și nici nu aveți să plângeți. Și vă veți topi în nedreptățile voastre [καὶ ἐντακήσεσθε ἐν ταῖς ἀδικίαις ὑμῶν] și veți mângâia fiecare pe fratele său [καὶ παρακαλέσετε ἕκαστος τὸν ἀδελφὸν αὐτοῦ].

24. Iar Iezechiil vă va fi vouă întru minune [καὶ ἔσται Ιεζεκιηλ ὑμῖν εἰς τέρας] [și] după toate câte a făcut veți face, când are să vină acestea, și veți cunoaște că Eu [sunt] Domnul”>»”.

25. „Iar tu, fiule al omului, [oare] nu în ziua [aceea] – când iau tăria de la ei, înălțarea laudei lor, poftele ochilor lor și înălțarea sufletelor lor, pe fiii lor și pe fiicele lor –,

26. [oare nu] în acea zi va veni către tine cel care se mântuie, [ca] să-ți vestească ție întru urechi[le tale]?

27. În acea zi va fi deschisă gura ta către cel care se mântuie [ἐν ἐκείνῃ τῇ ἡμέρᾳ διανοιχθήσεται τὸ στόμα σου πρὸς τὸν ἀνασῳζόμενον] și vei grăi și nu o să mai fii surd. Și le vei fi lor întru minune și vor cunoaște că Eu [sunt] Domnul”.


[1] Soția Sfântului Profet Iezechiil.

[2] Eu, Domnul.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *