Iezechiil, cap. 32, 1-16, cf. LXX

1. Și a fost în cel de-al 11-lea an, în luna a 12-a, [în ziua] cea dintâi a lunii, a fost cuvântul Domnului către mine, zicându-mi:

2. „Fiule al omului, ia plângere împotriva lui Farao, împăratul Egiptosului! Și îi vei zice lui: «[Cu] leul neamurilor ai fost asemănat [λέοντι ἐθνῶν ὡμοιώθης] și tu [ești] ca balaurul cel din mare [καὶ σὺ ὡς δράκων ὁ ἐν τῇ θαλάσσῃ]. Și împungeai cu coarnele râurile tale și tulburai apa [cu] picioarele tale și călcai sub picioare râurile tale».

3. [De aceea,] acestea zice Domnul: «Și voi arunca asupra ta plasele popoarelor celor multe și te voi scoate pe tine cu undița Mea [καὶ ἀνάξω σε ἐν τῷ ἀγκίστρῳ Μου].

4. Și te voi întinde pe tine pe pământ, [iar] câmpurile vor fi umplute de tine. Și voi așeza pe[ste] tine toate păsările cerului și voi sătura dintru tine toate fiarele a tot pământul.

5. Și voi da cărnurile tale pe munți și voi sătura din sângele tău.

6. Și va fi adăpat pământul din murdăriile tale [καὶ ποτισθήσεται ἡ γῆ ἀπὸ τῶν προχωρημάτων[1] σου], [iar] din mulțimea ta de pe munți, văile le voi umple dintru tine.

7. Și voi acoperi cerul când am să te sting pe tine [καὶ κατακαλύψω ἐν τῷ σβεσθῆναί σε οὐρανὸν] și voi întuneca stelele sale [καὶ συσκοτάσω τὰ ἄστρα αὐτοῦ], pe soare cu nor îl voi acoperi [ἥλιον ἐν νεφέλῃ καλύψω], iar luna nu are să mai strălucească lumina ei [καὶ σελήνη οὐ μὴ φάνῃ τὸ φῶς αὐτῆς].

8. [Pe] toate cele care strălucesc lumină din cer le voi întuneca pe[ste] tine și voi da întuneric pe[ste] pământul tău», zice Domnul, Domnul.

9. «Și voi urgisi inima popoarelor celor multe [καὶ παροργιῶ καρδίαν λαῶν πολλῶν], [atunci] când duc [voi duce] robia ta spre neamuri, spre pământul pe care nu l-ai cunoscut.

10. Și se vor întrista pentru tine neamurile cele multe, iar împărații lor [cu] extaz se vor uimi [καὶ οἱ βασιλεῖς αὐτῶν ἐκστάσει ἐκστήσονται], când [o să vadă] a zbura sabia Mea pe[ste] fețele lor [ἐν τῷ πέτασθαι τὴν ῥομφαίαν Μου ἐπὶ πρόσωπα αὐτῶν], așteptând căderea lor din ziua căderii tale [προσδεχόμενοι τὴν πτῶσιν αὐτῶν ἀφ᾽ ἡμέρας πτώσεώς σου]».

11. Că[ci] acestea zice Domnul: «Sabia împăratului Babilonului îți va veni ție [ῥομφαία βασιλέως Βαβυλῶνος ἥξει σοι][2]

12. [împreună] cu săbiile uriașilor [ἐν μαχαίραις γιγάντων] și voi doborî tăria ta [καὶ καταβαλῶ τὴν ἰσχύν σου]. Toți răufăcătorii dintre neamuri [vor veni] și vor nimici semeția Egiptosului și va fi zdrobită toată tăria sa.

13. Și voi pierde toate dobitoacele sale de la apa cea multă. Și nu are să o tulbure încă pe ea piciorul de om și urma dobitoacelor nu are să o calce pe ea[3].

14. Astfel [οὕτως], atunci se va liniști [se vor liniști] apele lor [τότε ἡσυχάσει τὰ ὕδατα αὐτῶν], iar râurile lor ca uleiul vor merge [καὶ οἱ ποταμοὶ αὐτῶν ὡς ἔλαιον πορεύσονται]», zice Domnul.

15. «Când am să dau Egiptosul spre pieire și are să fie pustiit pământul împreună cu plinirea lui, când am să-i risipesc pe toți cei care locuiesc în[tru] el, și vor cunoaște că Eu sunt Domnul.

16. Plângere este și îl vei plânge pe el. Și fiicele neamurilor îl vor plânge pe el, pe Egiptos, și pe toată tăria sa o vor plânge pe ea», zice Domnul, Domnul”.


[1] Din excrementele, din fecalele tale.

[2] Va veni împotriva ta.

[3] Se referă la apă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *