Sentimentul timpului la Arghezi [1]

Cu câțiva ani în urmă, comentând opera poetică a lui Nichita Stănescu, am remarcat câteva imagini poetice remarcabile, originale, create prin metaforizarea/ plasticizarea materiei inefabile a timpului:

  • „și uneori îmi pare…că se rupe timpul” (Amintindu-mi),

  • „și caii aleargă, până când sparg cu boturile secunda” (Quadriga),

  • „mi-ar fi căzut din mâini piatra secundei,/ plesnită” (Invocare),

  • „smulg,/ din ființa auzită a secundei/ de atunci,/ trupurile noastre”… (După-amiaza unui cântec),

  • „ora pleca, smulgându-se-n salturi” (La ceasul cu arlechini),

  • „și ora, lovită, se sparse-n minute” (Îmbrățișarea),

  • „privirea dă din aripi în unda/ despărțită în delta pe care o face/ când se varsă în oră, secunda” (Oul cu iris),

  • „Să nu adormim, să veghem, să nu adormim /…/ Până când veghea, până când oboseala/ se vor face iarbă, și trunchi de pomi./ Hei-ho, până când susurând, Kalevala/ se va sparge-n eoni” (Cosmogonia, sau cântec de leagăn).

Ulterior, mi-am dat seama că despre spargerea timpului, a ceasului, a secundelor a scris și Arghezi, mai înainte:

„Și cum ceasul bate-n larg/ Peste noi și peste plante,/ De s-ar crede că se sparg/ Subt ciocane diamante”… (Mânăstire);

„Mână crâncen, timpul tu sparge-l cu potcoava,/ S-apropiem vecia mai repede de noi” (Restituiri).

Și nu sunt singurele imagini zguduitoare născute din capacitatea neobișnuită a lui Arghezi de a vizualiza și a concretiza timpul inodor, incolor și insipid! Invizibil și imaterial…

În poezia Stihuri, spre exemplu, întâlnim alte metaforizări impresionante:

„N-ar fi mai scumpă vremea sleindu-se-n tăcere/ Decât bătută-n clopot de glas fără durere? /…/ Drept pildă ia vecia ce-și mână-n mări uscatul/ Și tăinuiește-n raze potecile și leatul”…

Diamantele orelor sparte cu ciocane sau fântâna vremii sleită: un pictor suprarealist genial ar putea să creeze tablouri care să devină la fel de celebre ca ceasurile moi ale lui Dali (Persistența memoriei).

Dar să le luăm pe rând. Foarte interesant e faptul că toate cele trei poezii amintite sunt pe tema iubirii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *