Iezechiil, cap. 34, cf. LXX

1. Și a fost cuvântul Domnului către mine, zicându-mi:

2. „Fiule al omului, profețește împotriva păstorilor lui Israil! Profețește și zi-le păstorilor! «Acestea zice Domnul, Domnul: <O, păstorii lui Israil! Nu se pasc păstorii pe ei înșiși? Păstorii [oare] nu pasc oile?

3. Iată, [voi] mâncați laptele [turmei] și vă îmbrăcați [cu] lânurile [lor][1] și înjunghiați [ce este] gras, dar oile Mele nu le pașteți!

4. Pe cea care a fost slabă nu ați întărit-o și pe cea rea nu ați făcut-o un trup [οὐκ ἐσωματοποιήσατε] și pe cea care a fost zdrobită nu ați legat-o[2] și pe cea rătăcită nu ați întors-o și pe cea care a fost pierdută nu ați căutat-o și pe cea tare nu ați crescut-o [cu] trudă.

5. Și [astfel] au fost risipite oile Mele. Pentru [că], nefiind păstori [în Israil], și [turma] a fost făcută spre mâncare la toate fiarele câmpului.

6. Și au fost risipite oile Mele în tot muntele și pe tot dealul cel înalt și pe fața a tot pământul a fost risipită [turma Mea]. Și nu era cel care caută și nici cel care întoarce [oile]>.

7. Pentru aceasta, păstori [ai lui Israil], ascultați cuvântul Domnului!

8. <Eu trăiesc!>, zice Domnul, Domnul. <Dacă, într-adevăr, pentru că oile Mele [au ajuns] să se facă spre pradă [εἰ μὴν ἀντὶ τοῦ γενέσθαι τὰ πρόβατά μου εἰς προνομὴν] și [dacă] oile Mele [au ajuns] să se facă spre mâncare [la] toate fiarele câmpului, alături de [ele] nefiind păstori, iar păstorii nu au căutat oile Mele, ci păstorii s-au păscut pe ei înșiși, dar oile Mele nu le-au păscut,

9. pentru aceasta, păstori>,

10. acestea zice Domnul, Domnul: <Iată, Eu [sunt] împotriva păstorilor și voi cere oile Mele din mâinile lor! Și îi voi întoarce pe ei [pentru] a nu păstori oile Mele și păstorii nu le vor mai paște încă pe acestea. Și voi scoate oile Mele din gura lor și nu le vor [mai] fi lor încă spre mâncare>.

11. Fiindcă acestea zice Domnul: <Iată, Eu, voi căuta oile Mele și le voi cerceta [ἐπισκέψομαι] pe ele!

12. Precum caută păstorul turma lui în ziua când are să fie întuneric și nor în mijlocul oilor [sale] care au fost despărțite, așa voi căuta [Eu] oile Mele și le voi scoate pe ele din tot locul [în] care au fost risipite acolo în zi de nor și de întuneric.

13. Și le voi scoate pe ele de la neamuri și le voi aduna pe ele din țări și le voi scoate pe ele întru pământul lor și le voi paște pe ele pe munții lui Israil și în râpe și în toată locuința pământului.

14. În pășune bună le voi paște pe ele și în muntele cel înalt al lui Israil [ἐν τῷ ὄρει τῷ ὑψηλῷ Ισραηλ]. Vor fi stânele [αἱ μάνδραι][3] lor acolo, vor fi dormind [acolo] și acolo se vor odihni în[tru] desfătare bună și în pășune grasă vor fi păscute pe munții lui Israil.

15. Eu voi paște oile Mele și Eu le voi odihni pe ele și vor cunoaște că Eu sunt Domnul>. [Căci] acestea zice Domnul, Domnul:

16. <Pe cea pierdută o voi căuta și pe cea rătăcită o voi întoarce și pe cea care a fost zdrobită o voi lega[4] și pe cea părăsită o voi întări și pe cea tare o voi păzi și le voi paște pe ele cu judecată [καὶ βοσκήσω αὐτὰ μετὰ κρίματος].

17. Și voi, oile [Mele]>, acestea zice Domnul, Domnul: <Iată, Eu voi judeca între oaie și oaie, [între] berbeci și țapi!

18. Și nu vă [era] destul vouă că pășunea cea bună pășteați și pe cele rămase ale pășunii voi le călcați sub picioarele voastre și beați apa hotărâtă [τὸ καθεστηκὸς ὕδωρ], iar, pe cea rămasă, o tulburați [cu] picioarele voastre?

19. Și oile Mele pășteau bătătoririle picioarelor voastre [τὰ πατήματα τῶν ποδῶν ὑμῶν] și beau apa tulburată [τὸ τεταραγμένον ὕδωρ] de picioarele voastre>.

20. Pentru aceasta, acestea zice Domnul, Domnul: <Iată, Eu voi judeca între oaia cea tare [προβάτου ἰσχυροῦ] și între oaia cea slabă [προβάτου ἀσθενοῦς]!

21. [Căci] cu coastele și cu umerii voștri vă împingeți [διωθεῖσθε] și [cu] coarnele voastre împungeați [ἐκερατίζετε] și pe tot cel părăsit îl storceați [ἐξεθλίβετε].

22. Și voi mântui oile Mele și nu or să [mai] fie încă spre pradă și voi judeca între berbece către berbece [καὶ κρινῶ ἀνὰ μέσον κριοῦ πρὸς κριόν].

23. Și voi ridica asupra lor un Păstor [καὶ ἀναστήσω ἐπ᾽ αὐτοὺς Ποιμένα ἕνα][5] și le va paște pe ele robul Meu [καὶ ποιμανεῖ αὐτούς τὸν δοῦλόν Μου], David [Δαυιδ][6], și [El] le va fi lor Păstorul [καὶ ἔσται αὐτῶν Ποιμήν].

24. Și Eu, Domnul, le voi fi lor întru Dumnezeu și David [va fi] stăpânitorul în mijlocul lor. [Căci] Eu, Domnul, am grăit [acestea].

25. Și îi voi rândui lui David o făgăduință de pace [διαθήκην εἰρήνης] și voi nimici fiarele cele rele de pe pământ. Și vor locui în pustiu și vor dormi în dumbrăvi

26. și le voi da lor dimprejurul muntelui Meu. Și vă voi da vouă ploaie, ploaie de binecuvântare [ὑετὸν εὐλογίας].

27. Iar pomii, cei [care sunt] în câmp, își vor da rodul lor și pământul își va da tăria lui și vor locui pe pământul lor în[tru] nădejdea păcii [ἐν ἐλπίδι εἰρήνης]. Și vor cunoaște că Eu sunt Domnul, în [ziua când] Eu am să le zdrobesc jugul lor și îi voi izbăvi pe ei din mâna celor care i-au înrobit pe ei.

28. Și [ei] nu vor mai fi încă în[tru] prada neamurilor [ἐν προνομῇ τοῖς ἔθνεσιν], iar fiarele pământului nu or să-i mai mănânce pe ei. Și vor locui în[tru] nădejde și nu va [mai] fi cel care să-i sperie pe ei.

29. Și le voi ridica lor o plantă a păcii [φυτὸν εἰρήνης][7] și nu vor mai pieri de foame pe pământ și nu or să [mai] poarte încă mustrarea neamurilor.

30. Și vor cunoaște că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor, și ei [sunt] poporul Meu, casa lui Israil>, zice Domnul.

31. <Oile Mele și oile turmei Mele sunteți și Eu [sunt] Domnul Dumnezeul vostru>, zice Domnul, Domnul»”.


[1] Ale oilor.

[2] Cu sensul de a o bandaja, de a o îngriji medical.

[3] Mάνδρα fiind substantivul de la care s-a format cuvântul Arhimandrit. Adică cel dintâi între cei care conduc turma duhovnicească a Monahilor dintr-o Mănăstire.

[4] O voi bandaja.

[5] Profeție hristologică.

[6] Căci Hristos ne va aminti de Sfântul Profet David.

[7] Tot cu referire la Hristos Domnul.