Teza Doctorală a Părintelui Cosmin Dan Bufnea

Drd. Cosmin Dan Bufnea, Iadul și iubirea lui Dumnezeu în teologia Sfântului Siluan Athonitul, Teză Doctorală, scrisă sub conducerea Părintelui Profesor Gheorghe Remete, Alba Iulia, 2017, în format PDF, 247 p., ediția de examen

Din CVul său existent online: este Preot, născut pe 9 noiembrie 1978, locuiește în Alba Iulia, bibliotecar.

Teza a fost susținută la Universitatea din Alba Iulia. Cuprinsul e la început, iar Introducerea începe în p. 4. Sfântul Siluan [Силуан] Atonitul[1] a trăit 46 de ani în Atos, p. 4. Sfântul Sofronii Saharov [Софро́ний Са́харов][2] va publica Viața Sfântului Siluan în 1948, la 10 ani de la adormirea acestuia, p. 4. Și pe baza acestei mărturii sfinte, Sfântul Siluan a fost canonizat pe 26 noiembrie 1987, p. 5.

În experiența Sfântului Cuvios Siluan „conștiința iadului…nu exclude iubirea lui Dumnezeu”, p. 6.

Autorul citează în p. 14, n. 39, Teza Doctorală a prietenei noastre, acum Preoteasă: Nicoleta Crînguşi (Bogdan), Teologia Sfântului Siluan Athonitul și importanța ei actuală, coord. de Pr. Prof. Dr. Ștefan Sandu, București, 2010, 215 p. Pentru că, inițial, Preoteasa Nicoleta dorea să trateze teologia lacrimilor la Sfântul Siluan. Soțul ei, Părintele Marian Dumitru Bogdan, e Preot din 2010 la Valea Screzii, în Prahova.

Partea întâi începe în p. 21. Sfântul Sofronii se convertește în 1924, devine Monah la Atos și se nevoiește acolo timp de 22 de ani, până în 1947, p. 22. Sfântul Siluan i-a fost Părinte duhovnicesc Sfântului Sofronii timp de 8 ani de zile, până în 1938, p. 22. Sfântul Sofronii adoarme la aproape 97 de ani pe 11 iulie 1993, p. 23. Sfântul Sofronii l-a cunoscut pe Sfântul Siluan în 1931, p. 30, pe când în p. 41, autorul spune că l-a întâlnit în 1930. Se pare că e vorba de 1930.

Cap. al 2-lea începe în p. 40. Prima vedere mistică Sfântul Siluan a avut-o la vârsta de 27 de ani, p. 42-43. La vârsta de 60 de ani, Sfântul Siluan vorbea despre puterea obișnuinței, p. 43.

Cap. al 3-lea începe în p. 47. Cap. al 4-lea începe în p. 55. S-a întins cu partea istorică mult prea mult pentru o teză la Dogmatică. Capitolul cronologic se termină în p. 95, edițiile cărții, p. 96, concluziile primei părți: p. 97-98.

De-abia în partea a 2-a, începând cu p. 99, încep temele dogmatice ale teologiei Sfântului Siluan. A tras de timp până acum! Și mă mir de faptul că Părintele Remete l-a lăsat să facă acest lucru…Și când ajunge să dezbată teologic, autorul nu știe să se raporteze la textele Sfântului Siluan în mod personal.

De ce „Ghețimani”, p. 118, pentru Γεθσημανή[3]?

„Tradiția vie și dinamică a Bisericii decurge din învățătura Sfântului Siluan”?, p. 137. În loc de „decurge”: „este mărturisită” de Sfântul Siluan. Pentru că Dumnezeiasca Tradiție înglobează întreaga istorie, teologie și experiență a Bisericii.

Teza e scrisă neglijent și fără concizie.

Partea a treia începe în p. 142 și ea portă titlul tezei. Compasiunea infinită pentru orice om, p. 175.

Partea a 4-a începe în p. 194 și se ocupă cu receptarea Sfântului Siluan în teologia ortodoxă românească. Părintele Teoctist Caia spune marele adevăr: i-l datorăm Sfântului Sofronios pe Sfântul Siluan, p. 207. Dacă el nu scria despre Sfântul Siluan și dacă nu îl explica, nu îl băga în seamă nimeni. Cartea lui l-a canonizat pe Sfântul Siluan.

Concluziile finale, p. 221-224. Cunoașterea Sfântului Siluan e una ontologică, p. 222. Bibliografie, p. 225-247.


[1] A se vede: https://ro.wikipedia.org/wiki/Siluan_Athonitul.

[2] Idem: https://ru.wikipedia.org/wiki/Софроний_(Сахаров).

[3] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Gethsemane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *