Iezechiil, cap. 41, cf. LXX
1. Și m-a dus pe mine întru templu, căruia i-a măsurat elamul de aici [și avea] 6 coți lățime și 6 coți lățime [avea și] elamul de aici.
2. Și lățimea porții celei mari [era] de 10 coți, iar țâțânile porții celei mari [erau] de 5 coți [cele] de aici și de 5 coți [cele] de aici. Și a măsurat lungimea sa[1] [și avea] 40 de coți, iar lățimea [sa era] de 20 de coți.
3. Și a intrat întru curtea cea mai dinăuntru și a măsurat elul ușii [și el era] de 2 coți, și ușa [era] de 6 coți, iar țâțânile ușii [erau] de 7 coți [cea] de aici și de 7 coți cea de aici.
4. Și a măsurat lungimea ușilor [și era] de 40 de coți și lățimea [lor era] de 20 de coți la fața templului [κατὰ πρόσωπον τοῦ ναοῦ]. Și a zis: „Acesta[2] [este] sfântul sfinților [τοῦτο τὸ ἅγιον τῶν ἁγίων]”.
5. Și a măsurat zidul casei [și el era lung] de 6 coți și lățimea părții [sale] împrejur [era] de 4 coți.
6. Și părțile [καὶ τὰ πλευρὰ] [sale], parte pe[ste] parte [πλευρὸν ἐπὶ πλευρὸν], [erau] de două ori 33 [τριάκοντα καὶ τρεῖς δίς], iar distanța în zidul casei [καὶ διάστημα ἐν τῷ τοίχῳ τοῦ οἴκου], în părțile împrejur [ἐν τοῖς πλευροῖς κύκλῳ], [era pentru] a fi celor care se prind [pentru] a vedea [τοῦ εἶναι τοῖς ἐπιλαμβανομένοις ὁρᾶν], pentru ca deloc să nu se atingă de zidurile casei [ὅπως τὸ παράπαν μὴ ἅπτωνται τῶν τοίχων τοῦ οἴκου].
7. Și lățimea părților celor mai de sus, după adăugirea [cea] din zid, către [partea] cea mai de sus, împrejurul casei, [era] pentru ca să fie lărgită sus, și din cele de jos să se suie spre cele de sus, iar din cele de mijloc spre cele trei etaje [τὰ τριώροφα].
8. Și traelul [τὸ θραελ] casei [avea] înălțimea împrejur [cât] distanța părților, [iar] distanța [era] întocmai [cu] trestia de 6 coți.
9. Și lățimea zidului părții din afară [era] de 5 coți, iar cele rămase [erau] în mijlocul părților casei.
10. Și în mijlocul auditoriilor [καὶ ἀνὰ μέσον τῶν ἐξεδρῶν] lățimea împrejmuirii casei împrejur [era] de 20 de coți,
11. iar ușile auditoriilor, către rămășița ușii celei una, celei către miazănoapte, și ușa cea una către miazăzi și lățimea luminii celei rămase [καὶ τὸ εὖρος τοῦ φωτὸς τοῦ ἀπολοίπου] [erau] de 5 coți lățimea împrejur.
12. Și separând către fața celui rămas ca spre mare [era] de 70 de coți lățimea zidului separând, de 5 coți lățimea împrejur, iar lungimea lui de 90 de coți.
13. Și a măsurat înaintea casei lungimea de 100 de coți, [cât] și pe cele rămase și pe cele separate [καὶ τὰ ἀπόλοιπα καὶ τὰ διορίζοντα], iar zidurile lor [aveau] lungimea de 100 de coți.
14. Și lățimea către fața casei și a celor rămase înaintea [ei era] de 100 de coți.
15. Și a măsurat lungimea celui împărțind de la fața celui rămas [până la] cele din spatele casei aceleia și pe cele rămase de aici și de aici [și] lungimea era de 100 de coți, [cât] și templul și unghiurile și elamul cel mai din afară [καὶ ὁ ναὸς καὶ αἱ γωνίαι καὶ τὸ αιλαμ τὸ ἐξώτερον],
16. care erau acoperite. Iar ferestrele cele cu plasă [καὶ αἱ θυρίδες δικτυωταί], [cele care lasă] lumina [lor] pe dedesubt [ὑποφαύσεις], împrejur [κύκλῳ], celor trei [τοῖς τρισὶν], [sunt] astfel încât a se apleca ca să se uite înăuntru [ὥστε διακύπτειν]. Iar casa și cele de aproape au fost făcute din lemn împrejur, [cât] și pardoseala, [dar] și de la pardoseală până la ferestre, iar ferestrele se deschid întreit [τρισσῶς]: spre a se apleca ca să se uite înăuntru [εἰς τὸ διακύπτειν]
17. și [pentru a vedea] de la apropierea cea dinăuntru și până la cea mai din afară [αὶ ἕως πλησίον τῆς ἐσωτέρας καὶ ἕως τῆς ἐξωτέρας] și pe[ste] tot zidul împrejur în [partea cea] din înăuntru și în [partea cea] din afară [καὶ ἐφ᾽ ὅλον τὸν τοῖχον κύκλῳ ἐν τῷ ἔσωθεν καὶ ἐν τῷ ἔξωθεν].
18. [Și erau acolo] Heruvini sculptați [γεγλυμμένα Χερουβιν], iar finicii [erau] între [un] Heruv și [alt] Heruv [καὶ φοίνικες ἀνὰ μέσον Χερουβ καὶ Χερουβ], [având câte] două fețe un Heruv [δύο πρόσωπα τῷ Χερουβ].
19. [Și Heruvinii aveau] față de om către un finic de aici și de aici și față de leu către un finic de aici și de aici, sculptată [fiind] toată casa [de jur] împrejur.
20. [Și] de la pardoseală [și] până la tavan [erau de înalți] Heruvinii și finicii [cei] sculptați
21. și cel sfânt. Iar templul [καὶ ὁ ναὸς], deschizându-se [în] 4 unghiuri spre fața celor sfinte [ἀναπτυσσόμενος τετράγωνα κατὰ πρόσωπον τῶν ἁγίων], vederea [sa era] ca fața [ὅρασις ὡς ὄψις]
22. jertfelnicului celui de lemn [θυσιαστηρίου ξυλίνου]. [Și era] de 3 coți înălțimea sa și lungimea [sa era] de 2 coți. Și coarne avea și temelia sa și zidurile sale cele de lemn [καὶ κέρατα εἶχεν καὶ ἡ βάσις αὐτοῦ καὶ οἱ τοῖχοι αὐτοῦ ξύλινοι]. Și a zis către mine: „Aceasta [este] masa cea dinaintea feței Domnului [αὕτη ἡ τράπεζα ἡ πρὸ προσώπου Κυρίου]”.
23. Și cele două uși [erau ale] templului și [ale] celui sfânt.
24. [Și] cele două uși, ale ușilor celor două, [erau] cele care se învârt, [fiind] două uși la una și două uși la ușa cealaltă,
25. iar sculptură [era] pe ele. Și pe ușile templului [erau] Heruvini și finici [καὶ ἐπὶ τὰ θυρώματα τοῦ ναοῦ Χερουβιν καὶ φοίνικες] după sculptarea celor sfinte [κατὰ τὴν γλυφὴν τῶν ἁγίων][3] și lemnele cele râvnitoare de la fața elamului celui din afară.
26. Și [erau și] ferestrele cele ascunse și a măsurat de aici și de aici spre tavanele elamului [εἰς τὰ ὀροφώματα τοῦ αιλαμ] și părțile casei împreună-înjugate [καὶ τὰ πλευρὰ τοῦ οἴκου ἐζυγωμένα].
[1] A templului.
[2] Cu referire la templul văzut în vedenie dumnezeiască, despre care vorbește aici.
[3] După modul în care se sculptau cele sfinte de la templu.