Plângerile lui Ieremias, cap. 2, cf. LXX

1. Cum a întunecat-o Domnul, în[tru] urgia Sa, pe fiica Sionului? A aruncat din cer, spre pământ, închipuirea [δόξασμα][de sine] a lui Israil și nu Și-a adus aminte de scăunelul picioarelor Sale în ziua urgiei Sale [καὶ οὐκ ἐμνήσθη ὑποποδίου ποδῶν Αὐτοῦ ἐν ἡμέρᾳ ὀργῆς Αὐτοῦ].

2. Le-a înecat Domnul [și] nu le-a cruțat pe toate cele frumoase ale lui Iacov, a dărâmat în[tru] mânia Sa fortărețele fiicei Iudasului. A lipit-o întru [de] pământ [și i-]a spurcat pe împăratul ei și pe stăpânitorii ei.

3. A sfărâmat în[tru] urgia mâniei Sale tot cornul lui Israil, a întors înapoi dreapta Sa de la fața vrăjmașului și a aprins în Iacov ca focul văpaia [καὶ ἀνῆψεν ἐν Ιακωβ ὡς πῦρ φλόγα] și le-a mistuit pe toate cele dimprejur [καὶ κατέφαγεν πάντα τὰ κύκλῳ].

4. A întins arcul Său ca vrăjmașul [ἐνέτεινεν τόξον Αὐτοῦ ὡς ἐχθρός], Și-a întărit dreapta Sa ca potrivnicul [ἐστερέωσεν δεξιὰν Αὐτοῦ ὡς ὑπεναντίος] și a omorât toate poftele ochilor mei în cortul fiicei Sionului [καὶ ἀπέκτεινεν πάντα τὰ ἐπιθυμήματα ὀφθαλμῶν μου ἐν σκηνῇ θυγατρὸς Σιων], [căci] a vărsat ca focul mânia Sa [ἐξέχεεν ὡς πῦρ τὸν θυμὸν Αὐτοῦ].

5. A fost făcut [Făcutu-S-a] Domnul ca vrăjmașul, l-a înecat pe Israil, a înecat toate bărcile [τὰς βάρεις][1] sale, a nimicit cu totul fortărețele sale și a înmulțit [durerile] fiicei Iudasului, smerind-o [pe ea], și [aceasta] a fost smerită.

6. Și a întins ca via cortul său, a nimicit cu totul praznicul său, Domnul a uitat ce a făcut în Sion de praznic și de sabat [ἐπελάθετο Κύριος ὃ ἐποίησεν ἐν Σιων ἑορτῆς καὶ σαββάτου] și a întărâtat [καὶ παρώξυνεν], [cu] indignarea urgiei Sale [ἐμβριμήματι ὀργῆς Αὐτοῦ], pe împărat și pe preot și pe stăpânitor [βασιλέα καὶ ἱερέα καὶ ἄρχοντα].

7. A lepădat Domnul jertfelnicul Său [ἀπώσατο Κύριος θυσιαστήριον Αὐτοῦ], a scuturat sfințenia Sa [ἀπετίναξεν ἁγίασμα Αὐτοῦ], a zdrobit cu mâna vrăjmașului peretele bărcilor sale [și] glas au dat în[tru] casa Domnului ca în ziua praznicului.

8. Și Domnul S-a întors [ca] să nimicească cu totul zidul fiicei Sionului, a întins măsura și [nu] Și-a întors mâna Sa de la călcarea în picioare. Și a plâns cea de dinaintea zidului, iar zidul a slăbit deodată.

9. Au fost înfipte întru pământ porțile sale, a[u] pierit și a[u] fost zdrobite zăvoarele sale, pe împăratul său și pe stăpânitorii săi [i-au robit] în[tre] neamuri, [iar acum] nu [mai] este legea și profeții[2] săi nu au văzut vedere de la Domnul [καί γε προφῆται αὐτῆς οὐκ εἶδον ὅρασιν παρὰ Κυρίου].

10. Au șezut întru [pe] pământ, au tăcut cei mai bătrâni ai fiicei Sionului, și-au pus țărână pe capul lor [ἀνεβίβασαν χοῦν ἐπὶ τὴν κεφαλὴν αὐτῶν], s-au încins cu pânze de saci [περιεζώσαντο σάκκους], au coborât întru pământ întâi-mergătorii fecioarelor din Ierusalim [κατήγαγον εἰς γῆν ἀρχηγοὺς παρθένους ἐν Ιερουσαλημ].

11. Au sfârșit în[tru] lacrimi ochii mei, a fost tulburată inima mea, a fost vărsată spre pământ slava mea, asupra pieririi fiicei poporului meu, când [era] să se sfârșească pruncul și [cei] sugând în cele largi ale cetății.

12. [Iar] maicilor lor le-au zis: «Unde [este] grâul și vinul?», când [a fost] a slăbi ei ca răniții în cele largi ale cetății, când [a fost] să verse sufletele lor spre sânul maicilor lor [ἐν τῷ ἐκχεῖσθαι ψυχὰς αὐτῶν εἰς κόλπον μητέρων αὐτῶν][3].

13. Ce îți voi mărturisi ție sau ce îți voi asemăna ție, fiico a Ierusalimului? Cine te va mântuie pe tine sau [cine] te va mângâia pe tine fecioară, fiico a Sionului, că[ci] a fost mărit potirul zdrobirii tale [ἐμεγαλύνθη ποτήριον συντριβῆς σου]? Cine te va vindeca pe tine?

14. Profeții tăi[4] ți-au văzut ție pe cele deșarte și nebunie [προφῆταί σου εἴδοσάν σοι μάταια καὶ ἀφροσύνην] și nu au descoperit împotriva nedreptății tale [καὶ οὐκ ἀπεκάλυψαν ἐπὶ τὴν ἀδικίαν σου], [pentru ca] să se întoarcă robia ta, și [astfel] ți-au văzut ție câștigurile cele deșarte și surghiunurile.

15. Au plesnit împotriva ta [cu] mâinile [lor] toți cei care merg pe cale, au șuierat și clătinat capul lor împotriva fiicei Ierusalimului[, iar aceștia vor fi cei] care vor zice: «Cu adevărat, [oare] aceasta [este] cetatea, cununa slavei, veselia a tot pământul?».

16. Toți vrăjmașii tăi au deschis împotriva ta gura lor, au șuierat și au scrâșnit [din] dinți [și] au zis: «[Abia] o înghițeam pe ea, dar aceasta [este] ziua pe care o așteptam. [Acum] am aflat-o pe ea, am văzut-o [pe aceasta]».

17. Domnul le-a făcut pe [cele pe] care a fost gândind [ἐποίησεν Κύριος ἃ ἐνεθυμήθη][le-a gândit], a împlinit cuvintele Sale pe care le-a poruncit din zilele cele vechi, a dărâmat și nu a cruțat. Și a veselit împotriva ta pe vrăjmaș, [căci] a înălțat cornul [cel] necăjindu-te pe tine.

18. [Dar] a strigat inima lor către Domnul: «Ziduri ale Sionului, ziua și noaptea coborâți ca pâraiele lacrimi!». [Și] nu o să-ți dea odihnă ție și nici să tacă, fiico, ochiul tău.

19. Ridică-te [ἀνάστα], bucură-te în noapte întru începuturile străjii tale [ἀγαλλίασαι ἐν νυκτὶ εἰς ἀρχὰς φυλακῆς σου]! Varsă ca apa inima ta înaintea feței Domnului [ἔκχεον ὡς ὕδωρ καρδίαν σου ἀπέναντι προσώπου Κυρίου]! Ridică către El mâinile tale [ἆρον πρὸς Αὐτὸν χεῖράς σου] pentru sufletul celor prunci ai tăi, al celor care slăbesc de foame la începutul tuturor ieșirilor [περὶ ψυχῆς νηπίων σου τῶν ἐκλυομένων λιμῷ ἐπ᾽ ἀρχῆς πασῶν ἐξόδων][5] [cetății]!

20. Vezi, Doamne, și privește [la] cine ai adunat așa! Oare vor mânca femeile rodul pântecelui lor? Culegerea [nu] a făcut-o bucătarul? Vor fi omorâți pruncii sugând [la] sâni? Vei omorî[6] în sfințenia[7] Domnului pe preot și pe Profet?

21. Au fost adormiți spre ieșire[8] copilașul și bătrânul [ἐκοιμήθησαν εἰς τὴν ἔξοδον παιδάριον καὶ πρεσβύτης]. Fecioarele mele și tinerii mei au fost duși în[tru] robie. Cu sabia și cu foametea ai omorât [ἐν ῥομφαίᾳ καὶ ἐν λιμῷ ἀπέκτεινας], [iar] în ziua urgiei Tale ai fiert [și] nu ai cruțat [ἐν ἡμέρᾳ ὀργῆς Σου ἐμαγείρευσας[9] οὐκ ἐφείσω].

22. Ai chemat ziua praznicului pribegiei mele [celei] dimprejur [ἐκάλεσεν ἡμέραν ἑορτῆς παροικίας μου κυκλόθεν]. Și nu au fost în ziua urgiei Domnului mântuindu-se și rămas [καὶ οὐκ ἐγένοντο ἐν ἡμέρᾳ ὀργῆς Κυρίου ἀνασῳζόμενος καὶ καταλελειμμένος], precum i-am stăpânit și i-am înmulțit pe toți vrăjmașii mei [ὡς ἐπεκράτησα καὶ ἐπλήθυνα ἐχθρούς μου πάντας].


[1] Bărci cu fundul plat, cf. LSJ Lexicon (Abridged), 7.976, apud BW 10.

[2] Se referă la profeții falși.

[3] Când a fost să-i omoare la sânul maicilor lor.

[4] Profeții tăi cei mincinoși.

[5] Pentru pruncii care cerșesc și mor de foame pe la ușile cetății.

[6] Întrebare a Sfântului Ieremias pentru Dumnezeu.

[7] În templul cel sfânt al Tău.

[8] Se referă la plecarea în robie, la ieșirea/ scoaterea lor din țară.

[9] Ai fiert precum bucătarul cărnurile.