Plângerile lui Ieremias, cap. 3, 1-36, cf. LXX

1. Eu [ἐγὼ], omul [ἀνὴρ], [sunt] cel care văd sărăcia în toiagul mâniei Sale asupra mea [ὁ βλέπων πτωχείαν ἐν ῥάβδῳ θυμοῦ Αὐτοῦ ἐπ᾽ ἐμέ].

2. M-a luat pe mine și m-a dus întru întuneric [παρέλαβέν με καὶ ἀπήγαγεν εἰς σκότος] și nu [la] lumină [καὶ οὐ φῶς],

3. însă în[tru] mine a întors mâna Sa toată ziua [πλὴν ἐν ἐμοὶ ἐπέστρεψεν χεῖρα Αὐτοῦ ὅλην τὴν ἡμέραν].

4. A învechit cărnurile mele și pielea mea, oasele mele le-a zdrobit.

5. A zidit împotriva mea și a înconjurat capul meu și S-a ostenit [καὶ ἐμόχθησεν]

6. în[tru] cele întunecate [ἐν σκοτεινοῖς][și] m-a așezat pe mine ca cei morți ai veacului [ἐκάθισέν με ὡς νεκροὺς αἰῶνος].

7. A zidit împotriva mea și nu voi ieși, a îngreuiat arama mea.

8. Și [eu] voi striga și voi țipa, [căci] a astupat rugăciunea mea [ἀπέφραξεν προσευχήν μου].

9. A zidit căile mele, [le-]a astupat [pe ele, iar] cărările mele le-a tulburat.

10. Ursul pândind îmi [este] Acesta mie [ἄρκος ἐνεδρεύουσα Αὐτός μοι], leul în[tru] cele ascunse [λέων ἐν κρυφαίοις].

11. L-a gonit pe cel care s-a depărtat și m-a oprit pe mine, [căci] m-a pus pe mine nimicit.

12. A întins arcul Său [ἐνέτεινεν τόξον Αὐτοῦ] și m-a făcut stâlp pe mine ca ținta pentru săgeată [καὶ ἐστήλωσέν με ὡς σκοπὸν εἰς βέλος].

13. A adus în[tru] rinichii mei ruginile tolbei Sale [εἰσήγαγεν τοῖς νεφροῖς μου ἰοὺς φαρέτρας Αὐτοῦ].

14. Am fost făcut râsul[1] la tot poporul meu [ἐγενήθην γέλως παντὶ λαῷ μου], psalmul lor [pentru] toată ziua.

15. M-a săturat[2] pe mine de amărăciune, m-a îmbătat pe mine de fiere.

16. Și a scos [cu] piatra cea netedă dinții mei [καὶ ἐξέβαλεν ψήφῳ ὀδόντας μου] [și] m-a hrănit pe mine [cu] cenușă.

17. Și a lepădat de la pace sufletul meu [și] le-am uitat pe cele bune.

18. Și am zis: «A pierit biruința mea și nădejdea mea de la Domnul».

19. Adusu-mi-am aminte de sărăcia mea și de prigoana amărăciunii mele și a fierii mele.

20. [El] va fi pomenit[3] și va vorbi împotriva mea sufletul meu.

21. Pe aceasta o voi rândui întru inima mea [și] pentru aceasta voi răbda.

22.

23.

24.

25. Bun [este] Domnul celor care Îl rabdă pe El, [cu] sufletul care Îl va căuta pe El. Bun [este]

26. și va răbda și va liniști întru mântuirea Domnului [καὶ ἡσυχάσει εἰς τὸ σωτήριον Κυρίου].

27. Bun [este] omului, când are să ridice jugul din tinerețea sa [ὅταν ἄρῃ ζυγὸν ἐν νεότητι αὐτοῦ][4].

28. Va ședea de unul singur și va tăcea, că[ci] s-a ridicat asupra lui.

29.

30. Își va da obrazul celui care îl lovește pe el [δώσει τῷ παίοντι αὐτὸν σιαγόνα][și] va fi umplut de ocări [χορτασθήσεται ὀνειδισμῶν][5].

31. Că[ci] nu întru veac îl va lepăda Domnul.

32. Că[ci] Cel care l-a smerit, [Acela] Se va milostivi după mulțimea milei Sale [ὅτι ὁ ταπεινώσας, οἰκτιρήσει κατὰ τὸ πλῆθος τοῦ ἐλέους Αὐτοῦ].

33. Că[ci] nu a răspuns de la inima Sa și i-a smerit pe fiii omului,

34. [ca] să smerească sub picioarele Sale pe toți cei legați ai pământului,

35. [ca] să abată judecata omului înaintea feței Celui Preaînalt,

36. [dar ca] să-l osândească pe om, când [este] a fi judecat el, Domnul nu a zis.


[1] Subiect de râs, o glumă pentru toți.

[2] Cu referire la Dumnezeu.

[3] Tot cu referire la Dumnezeu.

[4] Când are să ridice jugul credinței de tânăr. Când de tânăr devine om credincios.

[5] Profeție despre Patimile Domnului.