Facerea, cap. 3, cf. LXX

1. Iar șarpele era cel mai înțelept [dintre] toate fiarele cele de pe pământ [ὁ δὲ ὄφις ἦν φρονιμώτατος[1] πάντων τῶν θηρίων τῶν ἐπὶ τῆς γῆς], pe care le-a făcut Domnul Dumnezeu. Și a zis șarpele femeii: „Pentru ce a zis Dumnezeu «Să nu mâncați din tot pomul cel din Paradis»?

2. Și i-a zis femeia șarpelui: „Din rodul pomului Paradisului vom mânca,

3. dar din rodul pomului, care este în mijlocul Paradisului, a zis Dumnezeu: «Nu veți mânca din el și nici nu aveți să vă atingeți de el [οὐ φάγεσθε ἀπ᾽ αὐτοῦ οὐδὲ μὴ ἅψησθε αὐτοῦ], pentru ca să nu muriți [ἵνα μὴ ἀποθάνητε]».

4. Și a zis șarpele femeii: „Nu veți muri [cu] moarte [οὐ θανάτῳ ἀποθανεῖσθε].

5. Căci Dumnezeu știuse [ᾔδει[2] γὰρ ὁ Θεὸς], că, în care zi aveți să mâncați din el, vor fi deschiși ochii voștri [διανοιχθήσονται ὑμῶν οἱ ὀφθαλμοί] și veți fi ca dumnezeii [καὶ ἔσεσθε ὡς θεοὶ][3], cunoscând binele și răul [γινώσκοντες καλὸν καὶ πονηρόν]”.

6. Și a văzut femeia că bun [este] pomul spre mâncare și că plăcut îi [este] ochilor să-l vadă și frumos este să-l înțeleagă și a luat [din] rodul său [și] a mâncat și a dat și bărbatului ei împreună cu ea și au mâncat.

7. Și le-au fost deschiși ochii celor doi [καὶ διηνοίχθησαν οἱ ὀφθαλμοὶ τῶν δύο] și au cunoscut că erau goi [καὶ ἔγνωσαν ὅτι γυμνοὶ ἦσαν]. Și și-au cusut[4] frunze de smochin [καὶ ἔρραψαν φύλλα συκῆς] și și-au făcut lor cingători în jurul coapselor [καὶ ἐποίησαν ἑαυτοῖς περιζώματα][5].

8. Și au auzit glasul Domnului Dumnezeu umblând în Paradis către seară [καὶ ἤκουσαν τὴν φωνὴν Κυρίου τοῦ Θεοῦ περιπατοῦντος ἐν τῷ Παραδείσῳ τὸ δειλινόν]. Și au fost ascunși [καὶ ἐκρύβησαν][s-au ascuns] – și Adam [ὅ τε Αδαμ], [cât] și femeia sa [καὶ ἡ γυνὴ αὐτοῦ], de la fața Domnului Dumnezeu [ἀπὸ προσώπου Κυρίου τοῦ Θεοῦ] – în mijlocul pomului Paradisului [ἐν μέσῳ τοῦ ξύλου τοῦ Παραδείσου].

9. Și a chemat Domnul Dumnezeu pe Adam și i-a zis lui: „Adam [Αδαμ], unde ești [ποῦ εἶ]?”.

10. Și I-a zis Lui: „Glasul Tău l-am auzit plimbându-se prin Paradis și am fost înfricoșat, că[ci] gol sunt și am fost ascuns [ὅτι γυμνός εἰμι καὶ ἐκρύβην][m-am ascuns]”.

11. Și i-a zis lui: „Cine ți-a vestit ție că ești gol [τίς ἀνήγγειλέν σοι ὅτι γυμνὸς εἶ]? [Oare] nu din pomul, [din] care ți-am poruncit ție, [ca din] acela singur să nu mănânci, din el ai mâncat?”.

12. Și I-a zis Adam: „Femeia [ἡ γυνή], pe care mi-ai dat-o împreună cu mine [ἣν ἔδωκας μετ᾽ ἐμοῦ], aceea mi-a dat din pom și am mâncat [αὕτη μοι ἔδωκεν ἀπὸ τοῦ ξύλου καὶ ἔφαγον]”.

13. Și i-a zis Domnul Dumnezeu femeii: „De ce ai făcut aceasta [τί τοῦτο ἐποίησας]?”. Și I-a zis femeia: „Șarpele m-a înșelat pe mine și am mâncat [ὁ ὄφις ἠπάτησέν με καὶ ἔφαγον]”.

14. Și i-a zis Domnul Dumnezeu șarpelui: „Că[ci] ai făcut aceasta, blestemat [ἐπικατάρατος][ești] tu între toate dobitoacele și între toate fiarele pământului! Pe pieptul tău și [pe] pântecele tău vei merge [ἐπὶ τῷ στήθει σου καὶ τῇ κοιλίᾳ πορεύσῃ] și pământ vei mânca [în] toate zilele vieții tale [καὶ γῆν φάγῃ πάσας τὰς ἡμέρας τῆς ζωῆς σου].

15. Și vrăjmășie [ἔχθραν] voi pune între tine și între femeie și între sămânța ta și sămânța ei. El[6] îți va păzi ție capul [Αὐτός σου τηρήσει κεφαλήν], iar tu Îi vei păzi Lui călcâiul [καὶ σὺ τηρήσεις Αὐτοῦ πτέρναν]”.

16. Și femeii i-a zis: „Înmulțind voi înmulți durerile tale și suspinul tău [πληθύνων πληθυνῶ τὰς λύπας σου καὶ τὸν στεναγμόν σου]. În dureri vei naște copii [ἐν λύπαις τέξῃ τέκνα] și către bărbatul tău [va fi] întoarcerea ta [καὶ πρὸς τὸν ἄνδρα σου ἡ ἀποστροφή σου] și el te va stăpâni [καὶ αὐτός σου κυριεύσει]”.

17. Iar lui Adam i-a zis: „Că[ci] ai auzit glasul femeii tale [ὅτι ἤκουσας τῆς φωνῆς τῆς γυναικός σου] și ai mâncat din pomul [din] care ți-am poruncit ție [ca din] acela singur să nu mănânci din el, blestemat [este] pământul în[tru] lucrurile tale [ἐπικατάρατος ἡ γῆ ἐν τοῖς ἔργοις σου]! În[tru] dureri vei mânca [din] el [în] toate zilele vieții tale [ἐν λύπαις φάγῃ αὐτὴν πάσας τὰς ἡμέρας τῆς ζωῆς σου].

18. Ghimpi și ciulini îți va răsări ție [ἀκάνθας καὶ τριβόλους ἀνατελεῖ σοι][7] și vei mânca iarba câmpului [καὶ φάγῃ τὸν χόρτον τοῦ ἀγροῦ][8].

19. În[tru] sudoarea feței tale îți vei mânca pâinea ta [ἐν ἱδρῶτι τοῦ προσώπου σου φάγῃ τὸν ἄρτον σου], până ai să te întorci întru pământul din care ai fost luat [ἕως τοῦ ἀποστρέψαι σε εἰς τὴν γῆν ἐξ ἧς ἐλήμφθης], că[ci] pământul ești și întru pământ vei merge [ὅτι γῆ εἶ καὶ εἰς γῆν ἀπελεύσῃ]”.

20. Și a chemat Adam numele femeii sale Viața [Ζωή], că[ci] aceasta [este] maica tuturor celor vii.

21. Și a făcut Domnul Dumnezeu, lui Adam și femeii sale, hitoane din piele [χιτῶνας δερματίνους] și i-a îmbrăcat pe ei.

22. Și a zis Dumnezeu: „Iată, Adam s-a făcut ca unul dintre Noi [Αδαμ γέγονεν ὡς εἷς ἐξ Ἡμῶν], [pentru] a cunoaște binele și răul! Și acum [καὶ νῦν], ca nu cumva să întindă mâna [μήποτε ἐκτείνῃ τὴν χεῖρα] și să ia [din] pomul vieții și să mănânce și [așa] va trăi întru veac [καὶ λάβῃ τοῦ ξύλου τῆς ζωῆς καὶ φάγῃ καὶ ζήσεται εἰς τὸν αἰῶνα]”…

23. Și l-a trimis pe el Domnul Dumnezeu din Paradisul desfătării [καὶ ἐξαπέστειλεν αὐτὸν Κύριος ὁ Θεὸς ἐκ τοῦ Παραδείσου τῆς τρυφῆς][pentru] a lucra pământul din care a fost luat [ἐργάζεσθαι τὴν γῆν ἐξ ἧς ἐλήμφθη].

24. Și l-a izgonit [ἐξέβαλεν] pe Adam și l-a sălășluit pe el înaintea Paradisului desfătării. Și a rânduit Heruvi [καὶ ἔταξεν τὰ Χερουβιμ][9] și sabia de ardere cea care se întoarce [καὶ τὴν φλογίνην ῥομφαίαν τὴν στρεφομένην] [pentru] a păzi calea pomului vieții [φυλάσσειν τὴν ὁδὸν τοῦ ξύλου τῆς ζωῆς].


[1] Primul superlativ al Dumnezeieștii Scripturi.

[2] Primul mai mult ca perfect al Dumnezeieștii Scripturii.

[3] Primul care aduce ideea de politeism în Dumnezeiasca Scriptură e Satanas.

[4] Prima ocupație a omului de după cădere: și-a cusut îmbrăcăminte.

[5] Adică și-au acoperit organele sexuale.

[6] Hristos Dumnezeu.

[7] Cu referire la pământ.

[8] Căci omul la început mânca numai vegetale.

[9] De la N. sg. Χερούβ. În text avem forma de Ac. pl.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *