Psalmul al 129-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată

Dintru adânc Ți-am strigat, Doamne Sfinte,
să-mi auzi glas de rugăminte!
Și-n auzul Tău, Doamne, să ajungă
glasul meu cel ofilit de rugă!

Căci de ne vei pune, Doamne, în față
răul, nu vom putea sta de greață
dinaintea Ta, de grea mustrare,
nici nu vom scăpa de certare.

Ci cu mila Ta să ștergi din carte
greșelile ce-mi aduc răutate!
Că eu, Doamne, pentru sfântul Tău nume
rabd sudalme de la păgâni în lume.

Iar sufletul meu cu drag Te așteaptă,
până vei veni, la vreme de răsplată,
și-n cuvântul Tău mi se topește,
Doamne, sufletul ce Te dorește!

Din straja zorilor și până-n noapte
să-Ți privegheze creștinul cât poate,
din straja dimineții, ca pomul,
să se răzime Israil în Domnul,

că Domnul cu mila Sa ne-așteaptă,
ca să ne dea nouă multă plată.
Și va răscumpăra pe Israil
din fărădelegi, robul Său umil.