Predică la Duminica a VII-a după Paști [2022]

Hristos S-a înălțat!

Iubiții mei[1],

între înălțarea Domnului în cele de-a dreapta ale lui Dumnezeu și coborârea Duhului Sfânt la noi prin slava Lui avem de dezbătut dogma patrologică și pe cea hristologică de la Sinodul I Ecumenic. Pentru că pomenirea Sfinților Părinți sinodali de la Sinodul I Ecumenic e motivul pentru care clarificăm dogmatic relația Tatălui cu Fiul. Iar Crezul de la Nicea[2] [Νίκαια][3], din 325, începe cu cuvântul credem [πιστεύομεν], pentru că reprezintă credința Sfinților Părinți sinodali, dar și a întregii Biserici a lui Dumnezeu. Și noi credem întru unul Dumnezeu Tatăl Atotțiitorul [εἰς ἕνα Θεὸν Πατέρα Παντοκράτορα], Care le ține pe toate cele create de El prin slava Lui, pentru că El este Făcătorul [Ποιητήν] tuturor celor văzute și al celor nevăzute [πάντων ὁρατῶν καὶ ἀοράτων]. El e Făcătorul celor care se văd cu ochii, dar și a celor care se văd extatic. Căci cele văzute sunt cele observabile de către toți. Pe când cele nevăzute cu ochii trupești sunt cele pe care Dumnezeu ni le arată întru slava Lui. Pentru că pe Sfinții Îngeri și pe Sfinții Lui noi îi putem vedea numai extatic, numai în vedenie, când Dumnezeu ni-i descoperă. Și aceasta e dogma patrologică, adică învățătura sfântă despre Dumnezeu Tatăl.

Însă, în relația cu dogma Tatălui e și dogma Fiului, dogma hristologică. Și dogmă vine de la δόγμα [dogma] care înseamnă hotărâre. Pentru că dogmele Bisericii au fost hotărâte sinodal la Sinoadele Ecumenice ale Bisericii. Și dacă avem un Tată, avem și un Fiu. Iar Fiul este unul Domn Iisus Hristos [ἕνα Κύριον Ἰησοῦν Χριστόν], Fiul lui Dumnezeu [τὸν Υἱὸν τοῦ Θεοῦ], adică Fiul Tatălui. Și El este Domnul nostru, pentru că a intrat în relație cu noi ca Fiul lui Dumnezeu întrupat și ne-a mântuit pe noi prin toată lucrarea Sa de mântuire a lumii.

Grafia numelui Său pentru Biserică este grecească, este Iisus [Ἰησοῦς][4], și nu ebraică. Dacă ar fi fost ebraică, L-am fi numit Ieșua [יֵשׁוּעַ‎][5]. Pentru că Vechiul Testament al Bisericii e Septuaginta, e LXX[6], pe când Noul Testament al Bisericii este BYZ, ediția bizantină[7]. Iar eu tot accentuez acest lucru în cărțile și în traducerile mele, pentru că acestea sunt textele recepte, recunoscute ale Bisericii. Și Scriptura noastră e cuprinsă în acestea două, pe când cărțile de cult, canoanele și dogmele Bisericii sunt în limba greacă veche și din această limbă trebuie să le traducem și să le avem. Și dacă le avem pe acestea, atunci suntem în acord cu întreaga Biserică în litera lor, pentru ca să le aprofundăm duhovnicește.

Fiul lui Dumnezeu este Domnul nostru Iisus Hristos. Și El este născut din Tatăl, din ființa Tatălui [ἐκ τῆς οὐσίας τοῦ Πατρός], fiind Unul-născut [Μονογενῆ] al Tatălui. Fiind unul și singurul Fiu al Tatălui. De aceea, El este Dumnezeu din Dumnezeu [Θεὸν ἐκ Θεοῦ], căci nașterea Lui din Tatăl e ca Lumina din Lumină [Φῶς ἐκ Φωτός]. Pentru că atunci când aprindem o lumânare de la o altă lumânare, noi primim întreaga lumină de la lumânarea primă. De aceea și nașterea Fiului din Tatăl a fost comparată cu Lumina din Lumină, pentru că Fiul a primit de la Tatăl întreaga Lui ființă. De aceea, Fiul este Dumnezeu adevărat [Θεὸν ἀληθινὸν], pentru că S-a născut din Dumnezeu adevărat [ἐκ Θεοῦ ἀληθινοῦ]. Și El este născut [γεννηθέντα] din Tatăl, nu făcut [οὐ ποιηθέντα] de către Tatăl. Pentru că creația a fost făcută de Dumnezeul nostru treimic, însă, din veci, Fiul S-a născut din Tatăl, fapt pentru care El e deoființă [cu] Tatăl [ὁμοούσιον τῷ Πατρί]. Dumnezeu preexistă creației, pentru că El e din veci și e Creatorul întregii existențe. Și această subliniere dogmatică, că Fiul e deoființă cu Tatăl, era împotriva ereticului Arios, care Îl considera pe Fiul, în mod hulitor, „o creatură” a Tatălui.

Și pentru ca să se evidențieze și mai bine faptul că Fiul e deoființă cu Tatăl și cu Duhul și nu o creatură, Sfinții Părinți sinodali vorbesc mai departe despre relația Tatălui cu Fiul în actul creației: prin Care toate s-a[u] făcut [δι’ Οὗ τὰ πάντα ἐγένετο], și cele din cer și cele de pe pământ [τά τε ἐν τῷ οὐρανῷ καὶ τὰ ἐν τῇ γῇ]. Căci Tatăl a făcut toate prin Fiul întru Duhul Sfânt. I-a făcut și pe Îngeri, i-a făcut și pe oameni. Pentru că Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Dumnezeul nostru treimic, a făcut toate câte există. Și pentru că El le-a făcut pe toate, de aceea le și ține pe toate întru existență. Iar de darul creației Sale întreaga făptură se bucură, pentru că toate există din bunătatea Lui.

Lucrarea de mântuire a Domnului a avut loc când El S-a coborât și S-a întrupat și S-a făcut om [κατελθόντα καὶ σαρκωθέντα καὶ ἐνανθρωπήσαντα]. Când El S-a smerit pentru noi și S-a făcut om ca noi, afară de păcat. Căci coborârea Lui a fost pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire [τὸν δι’ ἡμᾶς, τοὺς ἀνθρώπους, καὶ διὰ τὴν ἡμετέραν σωτηρίαν]. Și în lucrarea cea de mântuire pentru noi, Domnul Iisus Hristos a pătimit [παθόντα] pe Cruce pentru noi și a înviat [în] a treia zi [καὶ ἀναστάντα τῇ τρίτῃ ἡμέρᾳ] din morți și S-a înălțat întru ceruri [ἀνελθόντα εἰς τοὺς οὐρανούς], la Tatăl și la Duhul. De unde va veni a judeca viii și morții [ἐρχόμενον κρῖναι ζῶντας καὶ νεκρούς]. Și astfel, în acești termeni adevărați, categorici, la Sinodul I Ecumenic s-a vorbit și despre teologia Fiului, pe lângă cea a Tatălui.

Iar ceea ce dogma spune pe scurt, Sfinții Părinți ai Bisericii spun pe larg în cărțile lor despre Tatăl, Fiul și Sfântul Duh Dumnezeu, despre Dumnezeul nostru treimic. Dar pentru a ști teologia lor triadologică trebuie să-i citim cu atenție și cu evlavie. Pentru că ei au pornit de la Dumnezeiasca Scriptură în triadologia lor și au fost luminați de Dumnezeu ca să o detalieze. Iar ceea ce spune Scriptura, ce spun Părinții, ce spun Slujbele și cărțile Bisericii despre Dumnezeu, acelea sunt învățăturile care ne mântuie pe noi. Căci noi credem ceea ce primim de la Biserică, de la mama noastră care ne hrănește pe noi cu adevărul și cu viața lui Dumnezeu.

Iar a crede în Dumnezeu înseamnă a primi de la El toate. Credem întru El, pentru că El ni Se descoperă nouă. Și fiind cu noi și în noi tot timpul, prin slava Lui, El ne hrănește cu cele ale Sale. Căci Sfinții Apostoli, mai înainte de a primi slava lui Dumnezeu în ei înșiși, „erau toți împreună la un loc [ἦσαν ἅπαντες ὁμοθυμαδὸν ἐπὶ τὸ αὐτό]” [F. Ap. 2, 1, BYZ]. Erau împreună în rugăciune, în așteptarea slavei Duhului Sfânt. Și așteptau revărsarea slavei lui Dumnezeu în ei, pentru că ei credeau în făgăduința Domnului. Căci El le făgăduise că le va trimite pe Mângâietorul, pe Dumnezeu Duhul Sfânt, Care îi va învăța toate și le va aminti despre toate cele ale Sale [In. 14, 26, BYZ].

Însă și pe noi tot El ne învață toate și ne aduce aminte despre toate cele ale mântuirii noastre! Pentru că Duhul Sfânt, dimpreună cu Tatăl și cu Fiul, ne călăuzește spre tot adevărul și spre toată evlavia. Și dacă Îi slujim lui Dumnezeu cu adevărat e pentru că El ne întărește și ne sprijină și ne umple de bucurie sfântă în toate zilele vieții noastre.

Odovania praznicului Înălțării Domnului va avea loc pe 10 iunie 2022. Iar duminica viitoare, pe 12 iunie 2022, vom retrăi coborârea Duhului Sfânt la noi, vom retrăi prima zi a Bisericii lui Dumnezeu. De aceea, de la Cincizecime încolo, vom numi duminicile în funcție de prima zi a Bisericii. Pentru ca să ne amintim cu toții că Biserica e sălășluirea Dumnezeului treimic în noi prin slava Lui și nu o instituție umană oarecare. Căci Biserica S-a clădit de sus în jos, prin coborârea lui Dumnezeu în oameni, iar fundamentul Bisericii e Dumnezeu. De aceea și noi urcăm, urcăm tot timpul spre Dumnezeul mântuirii noastre, pentru că odihna noastră este numai în El. Și noi mergem spre El, spre Împărăția Lui, pentru că acolo e casa noastră cea veșnică. Amin!


[1] Începută la 10. 23, în zi de luni, pe 30 mai 2022. Soare, 19 grade, vânt de 2 km/ h.

[2] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Nicene_Creed.

Toate citatele din limba greacă sunt din textul de aici al Crezului: John Pearson, An Exposition of the Creed, London, 1824, p. 637.

[3] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Nicaea.

[4] Cf. https://en.wiktionary.org/wiki/Ἰησοῦς. [5] Ibidem.

[6] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Septuagint.

[7] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Byzantine_text-type.