Psalmul al 134-lea al Sfântului Dosoftei în formă actualizată

Lăudați al Domnului sfânt nume,
toți robii lui Dumnezeu din lume,
cei ce slujiți în casă la Domnul,
în curțile Lui sfinte, și tot omul!

Lăudați pe Domnul cu dulceață,
numele Lui să-L cântați, spre viață,
că a ales pe Iacov Sie,
pe Israil să-I fie moșie!

Și-am cunoscut pe Domnul că-i mare,
Domnul nostru-ntre toți dumnezeii mai tare!

Toate câte a vrut Domnul a le face,
pe pământ și-n cer, le-a făcut cu pace,
în mări și în toată genunea,
de Și-a ivit Dumnezeu minunea.

A suit nori peste zare de țară,
în ploi a făcut fulgere cu pară,
din ale Sale cămări scoțând vântul,
împlinindu-I porunca și cuvântul.

Și a ucis pârga-n tot Egiptul,
de dobitoc, de om, din tot viptul[1].
A trimis în tine, Egipte,
semne, minuni, de vei ține minte,
și peste faraon cu tot al său sfat,
de l-a certat și l-a usturat.

A bătut Domnul multe limbi păgâne
și-a ucis împărați pentru tine:
pe-mpăratul Sion amorreanul
și pe Og din Vasan, cu tot neamul,

și toate-mpărățiile bătrâne
ale lui Hanaan, ce-s limbi păgâne,
și a dat pământul lor moșie
lui Israil, în veci să îi fie.

Doamne, numele Tău se vestește
și din neam în neam se pomenește!
Căci cu dreptate Îți judeci țara,
de-i ridici mustrarea și ocara.
Iar robilor Tăi cu mângâiere
le-asculți ruga la necaz și durere.

Idolii păgânilor, la care se-nchină,
din aur și argint sunt făcuți, de mână:
gură au și nu pot să grăiască,
cu ochi sunt și nu pot să zărească,

urechi au și nu pot auzi
și pe buze nu au aburi vii.
Asemenea lor să fie cine-i face
și cei care cer de la ei dar și pace!

Casa lui Israil, ziceți tare
lui Dumnezeu binecuvântare!
Casa lui Aaron să mulțumească
și pe Domnul să-L blagoslovească!
Și, din casa lui Levi, tot omul
să binecuvânteze pe Domnul!

Iar cei care aveți de Domnul frică mare,
binecuvântați-L fără încetare!
Binecuvântat să fii, Doamne Sfinte,
Care petreci în Sion de vremi multe,
unde Ți-ai făcut locuință,
în Ierusalim, de stă-n credință!


[1] Viptul = rodul.