Predică la nașterea Sfântului Ioannis Botezătorul [24 iunie 2022]

Iubiții mei[1],

„din pântece sterp a fost născut [ἐκ στειρευούσης γεγέννηται νηδύος], cel care a dezlegat sterpiciunea inimilor noastre [ὁ λύσας τὴν στείρωσιν τῶν καρδιῶν ἡμῶν]”[2]. Cu aceste cuvinte bucuroase începe Slujba zilei de azi! Și ele se referă la Sfântul Ioannis [Ἰωάννης] Botezătorul, Părintele nostru, care, prin predica sa, ne-a făcut roditori duhovnicește. Pentru că atunci când ești sterp la inimă, când ești neroditor, e semn că nu te-ai pocăit pentru păcatele tale. Și nu te-ai pocăit, pentru că nu Îl iubești pe Dumnezeu, dar nu îi iubești nici pe oameni. Fiindcă atunci când te pocăiești, arăți că Îl iubești pe Cel pe Care L-ai necăjit prin păcatele tale, prin neascultarea ta, prin delăsarea ta, dar că te îngrijești și de mântuirea ta, dar și de cea a aproapelui tău. Pentru că omul grijuliu cu viața lui, e grijuliu cu viața tuturor. Și când ai grijă față de toți și de toate, atunci ești atent la tot ceea ce spui, faci și gândești.

Sfântul Ioannis Botezătorul, cel născut din mamă stearpă, în mod minunat, adică cu ajutorul lui Dumnezeu, ne dăruie cuvântul său pentru ca să nu mai fim neroditori[3]. Ne dăruie cuvântul care ne schimbă, care ne trezește, care ne mântuie. Pentru ca să naștem în noi pocăința cea plină de fapte bune. Căci pocăința înaintea lui Dumnezeu ne schimbă cu totul viața noastră, ne-o face atentă și plină de evlavie, pentru că le facem pe toate ale noastre înaintea lui Dumnezeu. Simțim că stăm înaintea Lui, atunci când ne pocăim, și că trăim din mila Lui. Și pentru aceasta suntem plini de recunoștință față de Dumnezeul milostivirii, pentru că primim iertarea Lui și ne bucurăm de viață întru mila Lui.

Ne pocăim pentru ca să fim vii și plini de viața Lui. Păcatele noastre ne fac pământuri aride, sterpe. Dar când El ne iartă și ne umple de slava Lui, pe măsură ce ne nevoim duhovnicește, atunci simțim cum cresc în noi gândurile și faptele și virtuțile cele dumnezeiești. Și asta înseamnă a rodi sau a fi roditori duhovnicește: a fi plini de slava Lui și de faptele evlaviei celei dumnezeiești.

Sfântul Ioannis Botezătorul a propovăduit în pustiu oamenilor, adică într-un loc ascetic. El „a strigat în pustiu: «Pocăiți-vă [Μετανοεῖτε]!»”[4]. Și a te pocăi înseamnă a te întoarce de la relele tale spre Dumnezeu. Pocăința e cea mai mare binecuvântare dată de El oamenilor, pentru că prin ea orice păcătos se umple de viața Lui. Omul păcătos se simte neiubit, neapărat, se simte gol, se simte murdar…Dar când Dumnezeu îl atinge cu slava Lui, când îl face să se vadă interior, atunci el se umple de multă durere, de multe lacrimi, de multă rugăciune, de schimbarea radicală a vieții sale, pentru că Îl dorește pe Dumnezeu în el și dorește să fie cu El pentru veșnicie. Și Dumnezeu coboară în noi prin slava Lui, coboară în toți cei care ne pocăim și ne plângem păcatele noastre! El nu se uită la ce am făcut, ci la ce facem acum și la îndreptarea noastră. La dorința noastră de a trăi creștinește. Tocmai de aceea, pocăința e o înviere din morți, e o nouă viață pentru noi, pentru că poți să faci azi, în clipa de față, ce n-ai făcut toată viața ta: te poți pocăi, te poți împăca cu Dumnezeu, te poți umple de iertarea Lui. Și de aceea, cei care se pocăiesc, sunt plini de mulțumire față de mila Lui. Căci El i-a înviat pe ei iar și iar la o nouă viață.

Sfântul Ioannis e numit într-o cântare a praznicului său ostașul [ὁ στρατιώτης] Împăratului Hristos, dar și Mergătorul înainte al harului [ὁ Πρόδρομος τῆς χάριτος][5] Său. Și ce face soldatul în armată? Ascultă de cel care îl conduce! Căci Sfântul Ioannis s-a arătat ascultător față de Domnul și a propovăduit mai înainte harul Său, mila Sa cu noi. Fiindcă el ni L-a indicat pe Domnul, pe Cel care S-a întrupat pentru noi și pentru mântuirea noastră.

Și ni L-a indicat, ni L-a arătat, ne-a spus că El este Hristos Cel așteptat, pentru că L-a văzut în mod dumnezeiesc. Căci „a mărturisit Ioannis zicând că: «L-am văzut pe Duhul coborând ca o porumbiță din cer [καταβαῖνον ὡσεὶ περιστερὰν ἐξ οὐρανοῦ] și a rămas în[tru] El [καὶ ἔμεινεν ἐπ᾽ Αὐτόν]. Și eu nu-L cunoscusem pe El. Dar Cel care m-a trimis pe mine a boteza în apă, Acela mi-a zis: <În Care ai să vezi Duhul coborându-Se și rămânând în[tru] El [Ἐφ᾽ Ὃν ἂν ἴδῃς τὸ Πνεῦμα καταβαῖνον καὶ μένον ἐπ᾽ Αὐτόν], Acela este Cel care botează în Duhul Sfânt]>. Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu [Οὗτός ἐστιν ὁ Υἱὸς τοῦ Θεοῦ]»” [In. 1, 32-34, BYZ].

Pentru că Sfântul Ioannis ne spune aici că Dumnezeu Tatăl l-a trimis să boteze în apă și că El i-a spus semnul prin care Îl va afla pe Fiul Său. Un semn extatic, dumnezeiesc. Și când L-a văzut pe Duhul Sfânt coborându-Se și rămânând în Fiul, căci acesta era semnul, atunci Sfântul Ioannis ne-a mărturisit pe Dumnezeul treimic, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu, pe Cel care ne mântuie pe noi. Căci Fiul e Acela în Care Se odihnește din veci Duhul Sfânt, Cel care purcede din Tatăl. Și Duhul a coborât în Fiul în viața Sa pământească, pentru ca umanitatea Lui să se umple de slava lui Dumnezeu. Pentru că Domnul Și-a umplut umanitatea Lui de slava Sa cea veșnică, pentru ca să Se facă izvorul cel veșnic al slavei Sale în noi înșine.

De aceea, pe acest Văzător de Dumnezeu și Botezător al Domnului, pe Sfântul Ioannis Botezătorul, noi nu știm să Îl lăudăm după vrednicie [ἀξίως][6]. Pentru că sfințenia lui cea prea mare ne copleșește. Însă, cu toate acestea, îl lăudăm pe el pentru curăția și sfințenia sa și subliniem faptul că el ni L-a arătat pe Domnul, pe Cel care nu putea fi cunoscut decât prin vedenie dumnezeiască. Căci trebuie să fii Sfântul lui Dumnezeu, pentru ca să Îl vezi pe El întrupat.

Locul unde Sfântul Ioannis Botezătorul L-a botezat pe Domnul este acum un loc protejat[7].

Și putem merge acolo, ca să ne închinăm și să Îi mulțumim Domnului pentru toată mila Sa cu noi. Iar locul unde s-a născut Sfântul Ioannis Botezătorul este numit acum Ein Kerem [עֵין כֶּרֶם], care înseamnă Izvorul Viei[8], fiind în apropierea Ierusalimului[9]. Și acolo, într-o Mănăstire rusească, se păstrează până azi un stâlp din casa părinților Sfântului Ioannis Botezătorul și piatra pe care el a propovăduit[10].

Iar toate aceste locuri sfinte sunt certificarea istoriei mântuirii noastre. Pentru că putem arăta locurile pe unde Domnul și Sfântul Ioannis au trecut pentru mântuirea noastră. Și locurile și lucrurile sfinte au fost păstrate cu sfințenie de către cei credincioși, pentru ca să fie mărturie sfântă peste veacuri. Pentru că, luminați de Dumnezeu, au înțeles că acelea vor fi folositoare celor care vor crede în Domnul. Și ele ne sunt foarte folositoare nouă, pentru că ne umplem de slava lui Dumnezeu în acele locuri. Căci ieri și azi și mâine, ele vor fi mărturiile credinței noastre, mărturiile mântuirii noastre.

Astăzi, iubiții mei, îl pomenim „pe Profetul cel mai mare [dintre] toți Profeții [ὁ μείζων πάντων τῶν Προφητῶν Προφήτης]”[11] Domnului. Îl pomenim „pe propovăduitorul pocăinței [τῆς μετανοίας ὁ κήρυξ]”, care nu numai celor de pe pământ a propovăduit, dar și celor din Iad. Căci și „celor din Iad a binevestit învierea morților [ὁ τοῖς ἐν ᾍδῃ εὐαγγελιζόμενος τὴν ἐκ νεκρῶν ἀνάστασιν]”[12]. Pentru că le-a vorbit despre Domnul Cel întrupat, pe Care L-a văzut în mod extatic și L-a propovăduit oamenilor și L-a botezat înaintea tuturor. Și El ne va învia pe toți, în ziua cea de apoi, la învierea cea de obște. Dar pentru ca atunci să fim plini de slava Lui, noi trebuie să înviem acum prin slava Lui. Căci trebuie să trăim și să adormim duhovnicește, fiind plini de slava Lui, pentru ca să înviem ca Sfinți ai Lui pentru veșnicie.

Și viața cea mai sigură e viața în continuă pocăință. Viața în rugăciune și în citiri sfinte, viața în post și în slujirea lui Dumnezeu și a oamenilor. Căci Dumnezeu dorește ca noi să ne sfințim împreună cu El în fiecare zi, ca să moștenim Împărăția lui Dumnezeu dimpreună cu toți Sfinții și Îngerii Lui.

Astăzi e dezlegare la pește, pentru ca să ne bucurăm în postirea noastră de nașterea Sfântului Ioannis Botezătorul. Și cel care s-a născut azi, pentru ca să ne învețe pe noi să ne pocăim, să ne umple pe noi, cu sfintele sale rugăciuni, de toată pacea și de toată binecuvântarea! Căci avem nevoie cu toții de ajutorul și de călăuzirea sa în viața noastră. Amin!


[1] Începută la 9. 38, în zi de marți, pe 21 iunie 2022. Soare, 28 de grade, vânt de 11 km/ h.

[2] Cf. https://glt.goarch.org/texts/Jun/Jun24.html. [3] Ibidem. [4] Ibidem. [5] Ibidem. [6] Ibidem.

[7] Protejat de UNESCO: https://whc.unesco.org/en/list/1446/. Fotografia preluată e de aici: https://whc.unesco.org/uploads/thumbs/site_1446_0011-1000-667-20170711105728.jpg, fiind făcută de Ko Hon Chiu Vincent în 2015.

[8] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Ein_Karem.

[9] Cf. https://doxologia.ro/locuri-de-pelerinaj/ein-karem-patria-sfantului-ioan-botezatorul. [10] Ibidem.

[11] Cf. https://glt.goarch.org/texts/Jun/Jun24.html. [12] Ibidem.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.