Freud, Interpretarea viselor [2]

Sigmund Freud, Opere esențiale, vol. 2, Interpretarea viselor, trad. din lb. germ. de Roxana Melnicu, cu notă asupra ediției de Raluca Hurduc, Ed. Trei, București, 2010, 782 p.

Amintirile din copilărie, p. 236; o jucărie uitată, p. 237; ne putem retrăi sentimente din copilărie în timpul visului, p. 239; o țărancă i-a prevestit mamei sale că a născut un om mare, p. 239; și-a dorit să meargă la Roma, p. 241.

Alergarea în timpul visului, p. 247; labiile unei femei urinând sunt visate mai târziu ca o carne crudă sau ca o rană, p. 249; căderile, din visele femeilor, au de-a face cu sexualitatea, p. 250; a citit primul roman la 13 ani, p. 253; efectul retroactiv al psihonevrozelor, p. 253; la 6 ani primea primele învățături de la mama lui, p. 253.

Freud, în limba germană, înseamnă bucurie, p. 256, n. 35. Vederea apei în vis reprezintă nevoia de a urina, sexul bărbătesc e reprezentat adesea ca pumnal sau coloană în timpul visului, 278. „Toate visele sunt vise de comoditate”, pentru că „ele servesc intenției de a continua somnul”, p. 285. Iar „visul este paznicul somnului și nu cel care îl tulbură”, p. 285-286.

Obișnuia să sară treptele, p. 291. Făcea injecții la domiciliul pacienților, p. 291. Din cauza fumatului, Freud avea faringită și tulburări cardiace, p. 292. „Visele de goliciune sunt…vise de exhibare”, p. 297. De dezbrăcare ostentativă în public.

Visul nu e niciodată o simplă amintire, p. 298, pentru că e un conglomerat de fapte. Iar „acele persoane care ne trezeau interesul sexual în copilărie sunt eliminate în toate reproducerile din vis, isterie și nevroză obsesională; abia paranoia reinstituie spectatorii”, p. 298, în timpul visului nostru.

A avut o bonă până la doi ani și jumătate, p. 300. Putem visa și dorințe trecute, nu doar actuale, p. 302. Pe la vârsta de 2-3 ani, „copiii sunt capabili de gelozie cu toată forța și claritatea”, p. 305. La o fetiță mai în vârstă pot apărea trăsăturile materne față de fratele ei mai mic, p. 305. Rivalitatea dintre frați, p. 306.

Un copil se întoarce de la muzeu și îi spune mamei sale că o va împăia, atunci când va muri, pentru ca să o poată vedea mereu, p. 308. Dușmănia față de tată și sentimentul libertății trăit la moartea sa, p. 311. „Dorința ca părinții să moară își are originea în cea mai timpurie copilărie”, p. 311. Dar de atunci începe și iubirea noastră față de ei. Iar dacă iubirea noastră nu ar fi mai mare decât orice altceva, nu am sta alături de ei tot timpul vieții și nu i-am iubi și după aceea.

Prima înclinație a fetei este spre tatăl ei, iar a băiatului spre mama lui, p. 311. Când pleacă mama de la masă, fata se consideră succesoarea acesteia, p. 312. Fetele isterice sunt legate exagerat de tandru de mamele lor, p. 314. Primele excitații sexuale ale copiilor apar în timpul jocurilor, p. 328, n. 92. Visele despre examene, p. 329. A pierdut un examen la licență, p. 331. Visul ca ghicitoare figurativă, p. 334.

În p. 338, autorul se întreabă care e motivul pentru care folosim doar anumite amintiri în visele noastre. Merele ca sâni în Faust, p. 344. Sânul doicii văzut ca un han, p. 344. Cruzimea față de insecte și animale, p. 347. Barba blondă era o aluzie la sine și la tatăl său, p. 351. La ce folosește condensarea datelor în vis?, p. 353. Cuvintele înțelese ca lucruri, p. 353.

Deplasarea și condensarea onirică, p. 367; visele de poluție, p. 396; conflictul de voință, p. 399; travaliul visului nu intenționează să fie înțeles, p. 403; cărbunele visat de femeie l-a interpretat ca o iubire secretă, nemărturisită, p. 405; travaliul de condensare, p. 406; vagoanele cu legume, p. 408.

„simbolismul sexual își poate găsi cea mai bună ascunzătoare în spatele cotidianului și neînsemnatului”, p. 409; conservele, cutiile, sipetele, casetele, dulapurile, sobele înțelese ca pântecele feminin, p. 417. A trece în fugă prin mai multe camere are înțelesul de a te culca cu mai multe femei, p. 418. Pereții netezi sunt bărbații, pe când mesele întinse și scândurile sunt femeile, p. 419. Pălăria unei femei a interpretat-o ca organul sexual al bărbatului, p. 419. Paltonul, mantaua și cravata ca semne ale penisului, p. 419. Tot ca penis a interpretat plugul, ciocanul, flinta, revolverul, pumnalul, sabia apărute în vis, p. 420.

„copiii nu înseamnă în vis nimic mai mult decât organe genitale” masculine, p. 420. A se juca împreună cu un copil mic sau a bate un copil mic le-a interpretat ca imagini ale masturbării bărbătești, p. 420. Ca semne ale castrării masculine: chelia, tunderea părului, că- derea dinților, decapitarea, p. 420. Avionul apărut în vis a fost interpretat și el ca imagine a penisului, pe când viermii ca pruncii nenăscuți, aflați în pântece, p. 421.

Pentru Stekel, drumul din stânga înseamnă homosexualitate, incest, perversiune, pe când drumul din dreapta înseamnă căsătorie sau relații cu o femeie curvă, p. 421. Surorile apar în vis ca simbol al sânilor, pe când frații ca simboluri ale emisferelor mari, p. 421. Bagajul e văzut de Stekel ca greutate a păcatelor noastre, p. 422, pe când Freud îl interpretează ca simbol al organelor noastre genitale, p. 422.

Pentru Freud, numărul trei reprezintă organul sexual masculin, p. 422. Sperma, în vis, e înlocuită prin ceva indiferent, p. 423. În 1911, autorul a ajuns la concluzia că pălăria văzută în vis indică sexul bărbatului, p. 424. În 1909, Stekel a interpretat pălăria cu o pană căzută în mijloc drept un bărbat impotent, p. 426, n. 66. Micuța visată de femeie este organul ei sexual, p. 427. Mama era geloasă pe ea, pentru că tatăl o iubea mai mult pe fiică decât pe soție, p. 427. Vaginul reprezentat ca puț adânc, p. 430.