Eric R. Kandel, Mintea tulburată [2]
Eric R. Kandel, Mintea tulburată. Ce ne spun ciudățeniile creierului despre noi înșine, trad. [din lb. engl.] de Lucia Popovici, Ed. Polirom, Iași, 2020, 367 p.
„creierul adolescenților cu autism are prea multe sinapse”, p. 73; „iar pentru formarea normală a sinapselor între neuroni este nevoie de un număr uriaș de proteine”, p. 73, adică e nevoie de o mâncare bună.
Conștientizarea emoțiilor, p. 79; „depresia este o formă extremă de melancolie sau de tristețe, însoțită de o lipsă de energie și o lipsă de emoție, în vreme ce mania este o formă extremă de exaltare și hiperactivitate”, p. 80; demența precoce e schizofrenia, iar boala maniaco-depresivă este tulburarea bipolară, p. 83; schizofrenia începe cu declinul cognitiv, p. 83, cu diminuarea puterii de judecată a omului.
Ippocratis [Ἱπποκράτης][1] cunoștea boala depresiei, considerând a fi consecința unui exces de bilă neagră în trupul nostru, p. 85. Când ești depresiv ai sentimente permanente de tristețe și suferință mentală intensă, fiind străbătut de gânduri de deznădejde, neputință și inutilitate, p. 85. Iar astăzi depresia e considerată o modificare a chimiei creierului, p. 86.
Depresia exacerbează stresul, p. 86. Iar depresia nu e o tulburare, ci mai multe tulburări diferite ale creierului nostru, p. 86. Excesul de cortizol este dăunător, p. 88. „cortexul prefrontal este responsabil de concentrare, luarea deciziilor, judecată și planificare”, p. 91. Prozacul sporește serotonina la depresivi, dar rezultatele benefice apar după câteva săptămâni și nu imediat, p. 95.
Ketamina este un anestezic veterinar și reduce gândurile sinucigașe, p. 96, dar produce greață, vărsături, dezorientare mentală, p. 97. „copiii au instincte comportamentale sexuale și agresive”, p. 98. Iar autorul consideră că sexualitatea și agresivitatea nu apar la maturitate în viața noastră, ci din copilărie, p. 99. „învățarea produce schimbări anatomice în conexiunile dintre neuroni”, p. 101.
Depresia severă este însoțită și de episoade maniacale, p. 106; litiul reduce accesele maniacale, p. 110; Vincent van Gogh a suferit de depresie o mare parte din viața sa și s-a sinucis la vârsta de 37 de ani, p. 111. Autorul e de părere că schizofrenia începe în viața intrauterină și că ea se manifestă în noi la începutul maturității, p. 115.
Schizofrenia începe cu halucinațiile, p. 116, care sunt vizuale sau auditive, p. 117. Cei bolnavi de schizofrenie încep să audă voci, care îi critică și le aduc cuvinte injurioase, p. 117, având „deseori senzația că alți oameni au ceva cu ei, îi urmăresc sau încearcă să le facă rău”, p. 117. Se tem să nu fie otrăviți cu medicamente și cred că alții le controlează mintea, p. 117. Sunt megalomani și consideră că au puteri speciale, p. 117.
Schizofrenicii se retrag la nivel social și sunt apatici, p. 117. Iar tomografiile cerebrale ale schizofrenicilor arată o diminuare a materiei cenușii din creier, p. 118.
[1] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Hippocrates.