Eric R. Kandel, Mintea tulburată [3]

Eric R. Kandel, Mintea tulburată. Ce ne spun ciudățeniile creierului despre noi înșine, trad. [din lb. engl.] de Lucia Popovici, Ed. Polirom, Iași, 2020, 367 p.

Schizofrenia ne face „să pierdem complet contactul cu realitatea și să ne sabotăm independența și conștiința de sine”, p. 118. La începutul schizofreniei sale, Profesoara de Drept Elyn Saks a văzut cum cuvintele cărții săreau din pagini, p. 119, apoi, ieșind afară din biblioteca unde studia, și mergând la căminul ei, avea capul plin de zgomote și simțea că nu poate să gândească, p. 120.

Schizofrenia are forme foarte variate, p. 121. „Multor oameni cu schizofrenie severă le este greu să stabilească sau să mențină relații personale, să muncească sau chiar să ducă un trai independent. Pe de altă parte, unii oameni cu forme mai ușoare ale acestei tulburări…au…cariere însemnate. Simptomele lor sunt ținute în mare parte sub control prin intermediul tratamentului cu medicamente și psihoterapie”, p. 121.

Primul medicament pentru schizofrenie a apărut accidental în anul 1950 și s-a numit Thorazine, care era pentru alergii, p. 122.

„creierul unui copil de trei ani conține de două ori mai multe sinapse decât creierul unui adult”, p. 130.

Schizofrenia pornește de la un defect anatomic, pentru că anumite circuite neuronale nu se dezvoltă corect, p. 131. „tații mai bătrâni riscă mai mult decât tații tineri să aibă copii care dezvoltă schizofrenie”, p. 134. Și aceasta, pentru că mutațiile care au loc în sperma taților în vârstă sunt mai mari, p. 134.

Autismul, schizofrenia și tulburarea bipolară au variații genetice comune, p. 135. Defectele cromozomiale stau la baza buzei de iepure, a despicăturii palatine, a tulburărilor cardiovasculare, a carențelor cognitive, p. 136. Psihoterapia modifică fizic creierul nostru, la fel cum o fac medicamentele, p. 143.

Un copil s-a rănit la cap la vârsta de 9 ani și rana la cap i-a produs epilepsie, p. 147. A fost operat pe creier, a scăpat de epilepsie, dar a căpătat tulburări severe de memorie, p. 148. Uita toate persoanele pe care le cunoscuse după operație, p. 148.

S-a ajuns la concluzia că avem o memorie explicită și o alta implicită, p. 150. Ivan Pavlov a înțeles că învățarea implică nu numai o asociere de idei, ci și asocierea unui stimul cu comportamentul nostru, p. 151-152. Squire a înțeles că memoria noastră e înmagazinată în regiuni diferite ale creierului, p. 152, iar „fiecare formă de înmagazinare a memoriei” produce „anumite schimbări în creier”, p. 153. Însă numai „memoria pe termen lung produce schimbări anatomice în creier, în vreme ce memoria pe termen scurt nu face acest lucru”, p.153.

Uitarea normală începe de la vârsta de 40 de ani, p. 154. Autorul, împreună cu colegii lui, au făcut experimente pe șoareci și au constatat că șoarecii nu fac Alzheimer[1], dar că își pierd memoria odată cu vârsta, p. 155. O a doua concluzie: boala Alzheimer începe în altă parte a creierului decât pierderea memoriei asociată cu vârsta, p. 156. Osteocalcinul și îmbunătățirea memoriei, p. 157.

Îmbătrânirea aduce o scădere a masei osoase, iar reducerea osteocalcinului[2] din trupul nostru are de-a face cu pierderea memoriei asociate cu vârsta, p. 157. Mintea ne este sănătoasă la bătrânețe dacă mâncăm sănătos, dacă facem mișcare și avem relații reale cu oamenii, p. 158. Boala Alzheimer a fost descoperită în 1906 de Psihiatrul german Alois Alzheimer, p. 159. Iar când a autopsiat-o pe Auguste D., pe pacienta pe baza căreia a descoperit boala, și-a dat seama că creierul ei se micșorare și se atrofiase, că avea plăci de amiloid și gheme neurofibrilare, p. 159-160.

Boala Alzheimer poate să înceapă pe la 30 de ani, p. 164. „Glucoza reprezintă principala sursă de energie a organismului și provine din alimentele pe care le consumăm”, p. 167. Diabetul de tip 2 e un factor de risc pentru Alzheimer, p. 167. Și autorul identifică boala Alzheimer ca pe o formă frecventă de demență, p. 168. Demența frontotemporală apare sub vârsta de 65 de ani, p. 168, iar cei care capătă această boală încep să comită fapte antisociale care nu îi caracterizează, p. 168, și să devină indiferenți la nevoile celor din jur, încep să mănânce mult, să fumeze și să cheltuie în mod necontrolat, p. 169.

Demența frontotemporală apare datorită degradării lobilor frontal și temporal, p. 169.


[1] Cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer.

[2] A se vedea: https://www.synevo.ro/shop/osteocalcin/.