Eric R. Kandel, Mintea tulburată [4]

Eric R. Kandel, Mintea tulburată. Ce ne spun ciudățeniile creierului despre noi înșine, trad. [din lb. engl.] de Lucia Popovici, Ed. Polirom, Iași, 2020, 367 p.

„Creativitatea are o bază biologică”, p. 173, dar nu exclusiv biologică. Îl analizează pe artistul Chuck Close[1], care era dislexic, iar în copilărie nu putea să facă multe lucruri, p. 175. Iar Chuck suferea și de prozopagnozie, adică de boala în care recunoști un chip ca fiind un chip de om, dar nu îl poți asocia cu o anume persoană, p. 175.

Alois Riegl, Ernst Kris și Ernst Gombrich au considerat că fiecare dintre noi vedem o operă de artă în mod diferit, p. 177-178. Autorul nu crede în geniul izolat, considerându-l un mit, p. 179, ci numai în geniul care comunică. Pentru autor, momentele epifanice ale creativității nu apar datorită luminării noastre de către slava lui Dumnezeu, ci ele apar din relația dintre inconștientul și conștientul nostru, p. 180. În termenii lui: „Întrucât gândirea inconștientă este mai liberă și mai asociativă – este caracterizată de imagini, nu de concepte abstracte –, ea facilitează momentele Evrika! ce încurajează noi combinații și asocieri de idei”, p. 180. Căci perspectiva lui e materialistă.

„O trăsătură frecventă a artei schizofrenicilor este juxtapunerea unor elemente fără legătură”, p. 189, iar „o altă trăsătură o reprezintă imaginile halucinatorii și delirante”, p. 189. Artiștii psihotici i-au influențat pe artiștii suprarealiști, p. 191. Desenul automat a fost introdus de psihiatrii din sec. al 19-lea, p. 191. Salvador Dali a creat metoda paranoico-critică, p. 191.

Boala Alzheimer nu te oprește din faptul de a picta, p. 196-197. Demența frontotemporală duce la afazie, p. 197. „unele aspecte ale creativității artistice și muzicale izvorăsc…din emisfera dreaptă a creierului”, p. 197. Și autorul spune un mare adevăr, atunci când afirmă faptul că „creativitatea nu izvorăște din boala mintală”, p. 199. După care sune că „creativitatea nu are legătură cu coeficientul de inteligență. Mulți oameni cu un coeficient de inteligență ridicat nu sunt creativi, și invers. Majoritatea oamenilor creativi sunt deștepți, dar, după cum spune și Andreasen, nu trebuie să fie «extraordinar de deștepți»”, p. 199.

Creativii gândesc diferit, p. 201. În finalul p. 202, autorul spune că „conștiința este ultimul mare mister al creierului uman”. Numai că conștiința nu e a creierului, ci a sufletului nostru. Dacă ar fi a creierului, ea ar pieri odată cu moartea noastră fizică. Însă sufletul e conștient de sine și de ceilalți.

„Sistemul motor [al trupului nostru] controlează peste 650 de mușchi”, p. 204. Charles Sherrington[2] a descoperit că „fiecare dintre neuronii motori din măduva spinării trimite semnale unuia sau mai multora dintre cei 650 de mușchi din corp. Mai multe decât atât, și-a dat seama că, pe lângă faptul că inițiază și execută mișcări, creierul are nevoie de feedback legat de performanța corpului”, p. 205.

Boala Parkinson apare pe la vârsta de 60 de ani, p. 207. A fost descoperită în 1817 de medicul britanic James Parkinson[3], pe care el o numea „paralizie tremurătoare”, p. 207. Arvid Carlsson[4] a sugerat în 1958 că dopamina[5] are legătura cu boala Parkinson, p. 209, iar mai apoi, în studiile sale, a arătat că „dopamina este esențială pentru reglarea mișcării musculare”, p. 209. După care a descoperit că „simptomele timpurii ale bolii Parkinson sunt provocate de moartea neuronilor din substantia nigra ce produc dopamină”, p. 209.

Heroina sintetică distruge celulele din creier care produc dopamină, p. 210.

Boala Huntington[6] apare pe la 40 de ani, p. 212-213. A fost descoperită în 1872 de George Huntington[7].

Și boala Huntington este ereditară, p. 214.


[1] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Chuck_Close.

[2] A se vedea: https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Scott_Sherrington.

[3] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/James_Parkinson.

[4] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/Arvid_Carlsson.

[5] Idem: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dopamină.

[6] Idem: https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/boala-huntington-cauze-simptome-tratament.

[7] Idem: https://en.wikipedia.org/wiki/George_Huntington.