Predică la Duminica a XII-a după Cincizecime [2022]
Iubiții mei[1],
tânărul a plecat întristat [ἀπῆλθεν λυπούμενος] de la Domnul [Mt. 19, 22, BYZ]! N-a plecat bucuros, ci întristat, pentru că nu a putut să accepte cuvântul Lui. Și ni se spune și de ce: „căci era având averi multe [ἦν γὰρ ἔχων κτήματα πολλά]” [Ibidem]. Dar nu averile l-au făcut să nu accepte cuvântul Domnului, ci alipirea lui pătimașă față de posesiunile sale materiale. Căci mașinile, casele, banii, pământurile noastre nu sunt legate de noi, de inima noastră, dacă noi nu ne legăm pătimaș de ele. Dar când noi le lăsăm să intre cu totul în inima noastră și ajungem să fim cu totul telurici, ceea ce avem devine piatra noastră de mormânt.
Pentru că Domnul i-a propus tânărului să aleagă viața cea dumnezeiască, cea care te face să zbori cu toată ființa ta spre cer. I-a propus viața și nu moartea! Căci i-a spus: „Dacă voiești a fi desăvârșit [Εἰ θέλεις τέλειος εἶναι], du-te [ὕπαγε], vinde-ți averile tale și dă-le săracilor și vei avea comoară în cer [πώλησόν σου τὰ ὑπάρχοντα καὶ δὸς πτωχοῖς καὶ ἕξεις θησαυρὸν ἐν οὐρανῷ]! Și [apoi] vino [καὶ δεῦρο], urmează-Mi Mie [ἀκολούθει Μοι]!” [Mt. 19, 21, BYZ].
Pentru că desăvârșirea duhovnicească presupune încrederea cu totul în Domnul. Ca să ajungi campion la natație sau la atletism trebuie să ai încredere în antrenorii tăi, dar și în pregătirea ta zilnică. Te lași călăuzit de sfaturile lor, dar și de propria ta experiență, de propria ta dexteritate sportivă. Tot la fel, când vine vorba de viața duhovnicească, ucenicul se încrede cu totul în Părintele său duhovnicesc, pentru că vede că numai în ascultarea totală față de el crește bine în fiecare zi. A te împotrivi înseamnă a decădea continuu, dar a asculta înseamnă a zbura tot timpul spre Dumnezeu.
Și Domnul i-a cerut tânărului să se dezlipească interior de averile sale, pe care nu el le făcuse, ci părinții lui, pentru ca să Îi urmeze Lui. Să se dezlipească de ceea ce moștenise …Iar în lupta noastră cu patimile, noi asta facem: ne dezlipim interior de fiecare în parte, pentru ca să nu mai trăim păcătos, ci dumnezeiește viața noastră. Căci nu băutura e cauza beției, ci scufundarea noastră în alcool, pierderea noastră în amețeala euforică. Nu femeia e cauza curviei noastre, ci pierderea noastră în plăcerea trupească, care, pe loc, pare „odihnitoare”, pare „împlinitoare”, dar nu este. Căci nici banii, nici plăcerea, nici cruzimea față de oameni și animale, nici voința exercitată împotriva noastră nu ne odihnesc, pentru că pe noi ne odihnește numai Dumnezeu. Prezența Lui în noi prin slava Lui ne odihnește în mod real.
Și de aici înțelegem că noi nu am fost creați de El pentru o viață telurică, pentru o viață la întâmplare, ci pentru o viață ascetică și liturgică, pentru o viață continuu doxologică, pentru o viață de sfințenie. Căci dacă ne-ar fi împlinit ceva din lumea aceasta, atunci am fi mers, am fi câștigat lucrul acela și am fi făcut abstracție de toți și de toate. Dar pe noi nu ne împlinește nimic din ceea ce vedem și putem obține! Pentru că noi nu suntem obiecte, ci persoane libere și conștiente și care trăim și ne împlinim numai în comuniunea cu Dumnezeu și cu oamenii. Și când tânărul a preferat averile, averile moștenite, pentru care nu muncise, în locul relației cu Dumnezeu și cu oamenii, el a ales tristețea, nefericirea veșnică, pentru că a ales să nu se împlinească interior în viața lui.
Căci a-L urma pe Domnul înseamnă a fi cu El în tine însuți. Pentru că noi nu mergem în spatele Lui, nu mergem la o anume distanță față de El, ci cu El în noi înșine, pentru că El e în noi prin slava Lui. Și fiind cu noi tot timpul și interior nouă, a-L urma pe El înseamnă a accepta orice luminare din partea Lui, pentru că aceea e voia Lui cu noi. Și dacă voia Lui cu noi El ne-o revelează în noi înșine, în intimitatea abisală cu noi, înțelegerea a toate se bazează pe această relație a noastră cu El. Căci noi nu gândim egoist, singularizant ceea ce trăim, ci le gândim împreună cu Dumnezeu pe toate pe care le vedem și le trăim.
Citesc adesea cărți istorice și științifice și urmăresc contribuția fiecărui mare om la dezvoltarea științifică și tehnologică a lumii. Și observ că aportul lor, adesea, e foarte mic, dar inovator, și pentru acel mic aport ei sunt „mari” pentru oameni. Dar citesc, în același timp, și teologie dumnezeiască și văd cum aportul Sfinților, în materie de fapte și de fraze experiențiale e mult mai mare decât al oamenilor de știință și de tehnologie. De ce? Pentru că Sfinții trăiesc și gândesc împreună cu Dumnezeu, pe când oamenii științei pot fi și necredincioși. Și când gândești împreună cu Dumnezeu, atunci ai o experiență abisală, mântuitoare, pentru că cunoașterea ta e în același timp și mântuirea ta.
Pentru că viața ortodoxă înseamnă a trăi, a înțelege și a te sfinți împreună cu Dumnezeu. Ceea ce eu fac zilnic mă mântuie, pentru că mântuirea e continua mea curățire, luminare și sfințire în relația mea cu Dumnezeu. Slujirea de la Biserică se îmbină cu totul în ființa mea cu munca mea teologică de acasă. Oriunde mă duc, eu Îi slujesc lui Dumnezeu, și în orice loc eu scriu, gândesc, trăiesc teologic. Pentru că Dumnezeu e în tot locul și în tot timpul cu fiecare dintre cei care Îl iubesc pe El, pentru că El e în ei prin slava Lui cea veșnică.
Dar bogatul în patimi nu intră în Împărăția lui Dumnezeu [Mt. 19, 24], pentru că el le iubește pe cele de aici, de pe pământ. Nu bogăția îl face greoi pentru zborul mistic, ci patimile lui! Căci patimile ne trag în jos, în timp ce viața noastră e pentru o continuă verticalitate dumnezeiască. Și chiar dacă acum, în clipa de față, noi suntem pătimași, nimic nu e imposibil în viața cu Dumnezeu [Mt. 19, 26]. Pentru că noi putem lepăda, cu harul lui Dumnezeu, toată patima și tot păcatul și ne putem pocăi și trăi cuviincios împreună cu Dumnezeu.
Iar rugăciunea noastră pentru mântuirea tuturor are la baza ei mila lui Dumnezeu față de noi, dar și uluitoarea noastră plasticitate interioară. Căci noi ne putem modela după Dumnezeu, după cum ne-am modelat după patimile de rușine o viață întreagă. Dacă le-am slujit demonilor în nebunia noastră, noi Îi putem sluji cu atât mai mult lui Dumnezeu, pentru că El ne-a creat tocmai pentru viața cu El. De aceea, orice om se poate schimba, se poate pocăi, se poate sfinți la orice vârstă, pentru că Dumnezeu e Cel ce ne zidește duhovnicește. Și când noi ne rugăm pentru toată lumea, pentru pocăința și mântuirea ei, credem că Dumnezeu îl poate mântui pe orice om. Și El ne mântuie pe toți, dacă renunțăm la nebunia patimilor noastre pentru viața cu El.
Pe 4 septembrie 2005 am fost hirotonit Diacon, adică am fost introdus în Preoția Dumnezeiască a Bisericii. Au trecut de atunci 17 ani, dar au fost plini de slujire și de creație dumnezeiască. Pentru că am muncit și muncesc pentru Biserica lui Dumnezeu și pentru țara mea și pentru tot omul care îmi va cunoaște opera teologico-literară de aici încolo. Căci am fost chemat la slujirea Lui și m-am pus cu totul în slujirea Lui și de aceea sporesc mereu toate cele ale mele. Pentru că nu le păstrez doar pentru mine, ci toate ale mele sunt spre slujirea tuturor.
Căci, iubiții mei, noi toți suntem chemați de Dumnezeu la slujirea Lui. Și noi toți trebuie să facem ca harul Lui, care e în noi, să nu fie în zadar [I Cor. 15, 10]. Și ca să nu fie în zadar, trebuie să ne ostenim mereu [Ibidem] pentru slujirea Lui. Căci, prin harul Lui, care e în noi [Ibidem], putem să facem tot lucrul cel bun și mântuitor. Dar a te osteni înseamnă a munci din greu toată ziua. A munci la Slujbe, a munci la cititul Cărților Sfinte, a munci la traducerea lor, la editarea lor, la ajutorarea semenilor noștri, la creșterea copiilor, la ținerea caselor și a Bisericilor și a Mănăstirilor noastre. A te osteni înseamnă a te epuiza zilnic. Și dacă te epuizezi, atunci înțelegi în mod real nevoia odihnei. Căci mulți se culcă cu energie, veseli, în putere și nu sleiți de puteri și plini de oboseală. Dar dacă Îi slujești Domnului, atunci calea Lui e osteneala cea multă, dar plină de împlinire dumnezeiască. Amin!
[1] Începută la 6. 24, în zi de joi, pe 1 septembrie 2022. Cer senin, temporar noros, 19 grade, vânt de 10 km/ h.