Mărturii ortodoxe contemporane (vol. 1)
Pagina sursă a cărții.
Cartea în format PDF.
*
Cuvânt înainte
Ortodocșii de azi trebuie să înțeleagă cine sunt sau, mai degrabă, cine ar trebui să fie. Viețile Sfinților, Patericele, Colecțiile de minuni și de Convorbiri duhovnicești nu au un capăt, nu au un punct final, atâta timp cât trăim în Dumnezeu și Dumnezeu în noi prin slava Lui.
Am cules aceste minuni și aceste cuvinte duhovnicești, aceste cuvinte atât de prețioase, ca pe niște lumini, ca pe niște frumuseți nepieritoare, ca pe cea mai mare avere. E averea Preasfintei Treimi și ea trebuie cunoscută de către toți. Căci toți avem în inimă minuni, minuni de taină, cuvinte și fapte care pot fi puse în cărți ca aceasta.
De aceea, vă rog din toată inima: Scrieți minunile pe care le știți și cuvintele sfinte, primite de la oameni Sfinți, spre slava lui Dumnezeu! Cu cât pierdem asemenea minuni, cu atât sărăcim. Cu cât oamenii Sfinți sunt tratați cu indiferență de către noi, cu atât suntem mai puțin noi înșine.
Indiferența față de lucrările lui Dumnezeu în oameni e un păcat împotriva Sfântului Duh. Dacă nu vrei să auzi cum îi mântuie Dumnezeu pe oameni, dacă nu te bucuri cu cei care le trăiesc, dacă nu te minunezi de frumusețea lor sfântă, atunci desconsideri lucrarea Preasfintei Treimi cu noi, Care dorește ca tot omul să se mântuie și la cunoașterea adevărului să vină.
Trebuie știute și bunele și relele ortodocșilor. Trebuie să luăm aminte, să pătrundem înăuntrul lucrurilor, a evenimentelor și să ne simțim împreună cu cei care le trăiesc, rugându-ne pentru unii și fericindu-i pe alții.
Veți găsi aici oameni cunoscuți marelui public, cititorului avizat, dar și oameni cunoscuți prea puțin sau deloc. Uneori îmi pare și mie rău că am fost scurt în expunere, lapidar. Însă datele pe care le-am prelucrat, de multe ori, au fost spuse în grabă, le-am auzit providențial sau am insistat ca ele să îmi fie destăinuite.
Le-am cerșit și nu îmi pare rău. Le-am auzit și mă simt bogat din cauza lor, după cum mă simt bogat de fiecare dată când văd că oamenii fac lucruri minunate pentru Dumnezeu și pentru oameni.
Nu contează cât de mic e lucrul pe care îl faci! Important e să îl faci cu iubire și smerenie. Nu contează dacă ești bucătar la Mănăstire sau director de bancă, Episcop sau vânzătoare în piață, profesoară sau mamă casnică. Ceea ce este important e aceasta: ca acolo unde ești, oamenii să se bucure că văd în tine pe omul lui Dumnezeu, că Dumnezeu vorbește prin tine. Și trebuie să le fie dor să vorbească cu tine, să se bucure nespus când te văd venind la ei.
Dacă te înjură când te văd, dacă le este silă de tine, dacă le provoci repulsie, iar asta pe drept motiv, atunci ești un ortodox care trebuie să devină ortodox. Pentru că toți avem nevoie de pocăință și de îndreptare.
Nu am mers cu sacul la pomul lăudat, ci am așteptat. Cartea s-a scris în timp și s-a scris organic. Auzeam, rețineam, veneam acasă și puneam în computer toate datele furnizate. Iar receptând toate aceste lucruri, mi s-a făcut mult mai profund sufletul meu.
O carte trebuie să te surprindă, să te facă să vezi că nu îl știi pe cel de lângă tine și nici pe tine. Cartea trebuie să îți vorbească. Iar o carte duhovnicească e cartea prin care ne vorbește Dumnezeu, prin care ne cheamă să fim pe deplin convinși de El. Tocmai de aceea, sunt convins de toate cele scrise aici. Nu mă îndoiesc nicio clipă de aceste lucruri. Evidența lor e confirmată de harul lui Dumnezeu și puteți să înțelegeți acest lucru și singuri.
Căci nu trebuie să ne simțim singuri! Dumnezeu e cu noi și trebuie să ne bucurăm continuu. Iar dacă exemplele rele prezentate aici ne smintesc sau ne enervează, atunci să facem în așa fel ca ele să nu se repete niciodată în viața noastră.