Eugen Barbu, Groapa [5]
Eugen Barbu, Groapa, ediție revăzută, text definitiv, Ed. 100 + 1 Gramar, București, 1997, text preluat de la virtual-project.eu, în format PDF, 337 p.
„Coceau porumbi lăptoși”, p. 70; „Pe șoselele ce duceau în afara Bucureștiului, se vedeau căruțe goale, gonind”, p. 70; furtuna i-a băgat pe manglitori în han, p. 71; nu știu ce înseamnă „se hitrofoniseră”, p. 71, poate înseamnă se îmbătaseră sau obosiseră, pentru că textul e acesta: „Se hitrofoniseră și moțăiau cu ochii în gura guristului, care cânta de inimă albastră”, p. 71. Guristul fiind cel care cântă din gură, interpretul vocal.
„Taraful lui Mitică Ciolan” cânta „la granguri”, la ștabi[1], și „la fețe bogate”, p. 71; iar taraful era format din „patru balaoacheși [tuciurii[2]], căutați la dinți, cu niște ochi dulci, lipicioși”, p. 72. Și ei erau „de pe vremea lui Maciste[3]. Cântaseră pungașilor, lui Gică-Adormitu, lui Mielu-Calapod”, p. 72. Concluzia: „Sunetul dulce al viorii acoperise ploaia de afară”, p. 73.
Se mănâncă ciorbă de burtă, p. 73; Ce e gozba? Amintită în p. 73. O mâncare formată din „piper, salată, roșii și brânză moldovenească cu bucăți subțiri de vinete și inimi tocate”, p. 73, vinete și inimi de pasăre, după ce au fost fierte sau prăjite. De unde vine numele: din chirilică [го̀зба][4]. E un fel de aperitiv, după care au mâncat ciorba de burtă. Burtă de vacă.
„Mâncarea sârbească [adică gozba] era pentru apelpisire”, p. 73, pentru disperare[5], pentru ca să își tempereze foamea. După care au urmat fripturile în sânge și mult vin roșu, p. 74. Chindie, p. 74, spre seară[6]. După atâta băutură, „pe la cinci după masă, erau chiauni [cheauni]”, p. 74, erau beți, chercheliți, năuci[7].
„Și au plecat cu țiganii după ei spre Trei Coinaci, la casa Didinei, gagica Stăpânului”, p. 75, stăpânul fiind stăpânul hoților. Nicu-Piele „se afanisise”, p. 75, se îmbătase, folosit aici la forma figurată[8]. Pentru că verbul grecesc vorbește despre nimicire, dar aici era vorba că era mort de beat. Că nu se mai putea ține pe picioare, fapt pentru care era cărat în spinare de Gheorghe, p. 75.
Caii „biciuiți de căruțași”, p. 76; deverul, p. 76, câștigul la vânzări, de la turcescul devir[9]; „Răcoarea serii cădea abia simțit”, p. 76; reapare Lina în p. 76; „Ăl-de-sus”, p. 77, Dumnezeu; casă din chirpici, acoperită cu carton, p. 77; „cumpărase o curea de loc unul Bică-Jumătate, de era brutar în Grivița”, p. 77, cumpărase puțin pământ; tramvaistul Cristache Cuțu, p. 77; tramvaiul era cu cai pe atunci, p. 78, era tras de cai; „Chirică acarul…tușea a doagă, sec și adânc, [căci] îl mânca un vierme pe dedesubt”, p. 78.
Sufertașul, p. 78. Tataie Marin avea unul din aluminiu, închis ermetic, din care mânca la lucru. Mamaia Floarea îi punea mâncare sau ciorbă în el și aceea era masa lui de prânz.
Stere e dușmănit pentru banii lui, p. 79; cum arăta strada Griviței: „era plină de căruțe și de oameni veniți după târguială”, p. 79; își aduceau laptele și untul la oraș cu faetoanele, p. 79, cu șaretele, de la francezul phaéton[10]; „Sub capra lor [de la șaretă] ascundeau putineie de brânză și smântână”, p. 79; cei care vindeau brânzeturi: Cristu Surcel, Niculaie Apopii, Bulancea, Nenișor, p. 79. Autorii îi numește „untari”, p. 79.
Cristu Surcel avea un cercel de argint într-o ureche, p. 80; Tilică era frizer, p. 81; Gogu croitorul, p. 81; Ghiula era zidar, p. 81; „muieri între muieri se știu”, p. 82, se ajută una pe alta; Stere era oltean de pe lângă Râmnic, p. 83; bacșișurile, p. 84; îl vizitează pe Vasiliu, pe fostul lui stăpân, căruia îi zice „jupâne”, pentru că avea nevoie de 10 mii de lei, p. 85.
Numai că Vasiliu îi dă bani cu camătă, p. 86-87. Dobânda e de 10% pe un an de zile, p. 87. Și i-a dat 9 mii de lei, pentru că și-a oprit dobânda, p. 87. „Reclama e sufletu comerțului!”, p. 88. „De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui mie cuțu dacă nu ți-o place”, p. 88.
[1] Cf. https://dexonline.ro/definitie/grangur.
[2] Cf. https://dexonline.ro/definitie/balaoacheș.
[3] De unde îi venea numele: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maciste.
[4] Cf. https://en.wiktionary.org/wiki/gozba.
[5] Cf. https://dexonline.ro/definitie/apelpisire.
[6] Cf. https://dexonline.ro/definitie/chindie.
[7] Cf. https://dexonline.ro/definitie/cheaun.
[8] Cf. https://dexonline.ro/definitie/afanisi/definitii.