Facerea, cap. 31, 20-54, cf. LXX

20. Și s-a ascuns Iacov de Laban Sirosul[1] [Λαβαν τὸν Σύρον]/ Sirianul, [pentru ca] să nu-i vestească lui că fuge.

21. Și a fugit el și toate cele ale sale și a trecut râul și s-a grăbit spre muntele Galaad [Γαλαάδ].

22. Și a fost vestindu-i-se lui Laban Sirosul a treia zi că a fugit Iacov.

23. Și i-a luat pe toți frații săi împreună cu sine [și] a alergat după el cale de 7 zile și l-a prins pe el în muntele Galaadului.

24. Și a venit Dumnezeu către Laban Sirosul în somnul nopții [ἦλθεν δὲ ὁ Θεὸς πρὸς Λαβαν τὸν Σύρον καθ᾽ ὕπνον τὴν νύκτα] și i-a zis lui: „Păzește-te pe tine [φύλαξαι σεαυτόν], ca nu cumva să grăiești cu Iacov cele rele [μήποτε λαλήσῃς μετὰ Ιακωβ πονηρά]!”.

25. Și l-a apucat Laban pe Iacov. Și Iacov și-a ridicat cortul său în munte, iar Laban i-a pus pe frații săi în muntele Galaadului.

26. Și Laban i-a zis lui Iacov: „Ce ai făcut? Pentru ce ai fugit în taină și m-ai jefuit pe mine și mi-ai luat fiicele mele ca roabe [cu] sabia?

27. Și dacă mi-ai vestit mie [mi-ai fi vestit mie], te-am trimis pe tine [te-aș fi trimis pe tine] cu bucurie și cu timpanele și lirele cântăreților.

28. [Căci] nu am fost învrednicit să-mi sărut copiii mei și fiicele mele. Însă acum nebunește ai făcut[2].

29. Iar acum mâna mea poate să facă rău [pentru] tine [poate să-ți facă rău ție], dar Dumnezeul tatălui tău [ὁ Θεὸς τοῦ πατρός σου], ieri, a zis către mine, zicându-mi: «Păzește-te pe tine, ca nu cumva să grăiești cu Iacov cele rele!”».

30. Așadar, acum ai mers, căci [cu] poftă ai poftit să mergi spre casa tatălui tău. [Atunci,] pentru ce mi-ai furat dumnezeii mei [ἵνα τί ἔκλεψας τοὺς θεούς μου]?”.

31. Și Iacov a fost răspunzându-i [și] i-a zis lui Laban: „Căci ai zis: «Să nu cumva să-ți iei fiicele tale de la mine și toate cele ale mele».

32. Cunoaște care este [sunt] cele ale tale din[tru] ale mele și ia-le!”. Și nu a cunoscut din[tru] ale sale nimic. Și Iacov i-a zis lui: „La cine ai să afli dumnezeii tăi, nu va trăi înaintea fraților noștri!”. Și nu cunoscuse Iacov că Rahil, femeia sa, i-a furat [îi furase] pe ei.

33. Și Laban a intrat [și] a căutat întru casa Liei și nu i-a aflat. Și a ieșit din casa Liei și a căutat în casa lui Iacov și în casa celor două slujitoare și nu i-a aflat. Și a intrat și întru casa Rahilei.

34. Iar Rahil a luat idolii și i-a aruncat pe ei întru samarele[3] cămilei [καὶ ἐνέβαλεν αὐτὰ εἰς τὰ σάγματα τῆς καμήλου] și a șezut [de-asupra] lor [καὶ ἐπεκάθισεν αὐτοῖς].

35. Și i-a zis tatălui ei: „Nu cu greutate poartă, doamne, [pentru că] nu pot să mă ridic înaintea ta! Că[ci], ce [este] după obiceiul femeilor [κατ᾽ ἐθισμὸν τῶν γυναικῶν], mie îmi este[4]”. Și a căutat Laban în toată casa și nu a aflat idolii.

36. Și a fost urgisindu-se Iacov și s-a certat [cu] Laban. Și a fost răspunzându-i Iacov [și] i-a zis lui Laban: „Care [este] nedreptatea mea? Și care [este] păcatul meu, că ai căutat după mine

37. și că ai cercetat toate bunurile mele? Ce ai aflat din toate bunurile casei tale? Pune aici, înaintea fraților mei și a fraților tăi și să mustre [aceștia] în mijlocul nostru, al amândurora!

38. Acestea [îmi sunt] mie [sunt ale mele, căci] de 20 de ani eu sunt împreună cu tine. Oile tale și caprele tale nu au fost stârpindu-se, [din] berbecii oilor tale nu am mâncat,

39. [oaie] mâncată de fiare nu ți-am adus ție. Eu am plătit de la mine furturile zilei și furturile nopții [ἐγὼ ἀπετίννυον παρ᾽ ἐμαυτοῦ κλέμματα ἡμέρας καὶ κλέμματα νυκτός][5].

40. Mă făceam ziua arzându-mă [cu] zăduf și [cu] înghețul nopții și se îndepărta somnul de la ochii mei [καὶ ἀφίστατο ὁ ὕπνος ἀπὸ τῶν ὀφθαλμῶν μου].

41. Acestea [îmi sunt] mie [sunt ale mele, căci] de 20 de ani eu sunt în casa ta. Ți-am slujit ție 14 ani pentru cele două fiice ale tale și 6 ani la oile tale și mi-ai înșelat simbria mea [cu] 10 miei.

42. Dacă nu [ar fi fost] Dumnezeul tatălui meu Avraam [εἰ μὴ ὁ Θεὸς τοῦ πατρός μου Αβρααμ] și frica lui Isaac [καὶ ὁ φόβος Ισαακ][6], [nimic nu] îmi era mie [ἦν μοι][nimic nu aș fi avut]. Acum deșert m-ai trimis pe mine [m-ai fi trimis pe mine]. [Dar] smerenia mea și truda mâinilor mele le-a văzut Dumnezeu și te-a mustrat pe tine ieri [τὴν ταπείνωσίν μου καὶ τὸν κόπον τῶν χειρῶν μου εἶδεν ὁ Θεὸς καὶ ἤλεγξέν σε ἐχθές]”.

43. Și a fost răspunzându-i Laban [și] i-a zis lui Iacov: „Fiicele [sunt] fiicele mele și fiii [sunt] fiii mei și dobitoacele [sunt] dobitoacele mele și toate câte tu vezi este [sunt] ale mele și ale fiicelor mele. Ce voi face [cu] acestea astăzi? Sau [cu] copiii lor cu care [pe care] i-au născut?

44. Așadar, vino acum să punem făgăduință, eu și tu, și va fi spre mărturie între mine și tine!”. Și [Iacov] i-a zis lui: „Iată, nimeni [nu] este împreună cu noi! Vezi [că] Dumnezeu [este] martorul între mine și tine [ἰδὲ ὁ Θεὸς μάρτυς ἀνὰ μέσον ἐμοῦ καὶ σοῦ]!”[7].

45. Și a luat Iacov piatră [și] a pus-o pe ea stâlp.

46. Și Iacov le-a zis fraților săi: „Adunați pietre!”. Și au adunat pietre și au făcut movilă și au mâncat și au băut acolo, pe movilă. Și Laban i-a zis lui: „Movila aceasta mărturisește astăzi între mine și tine”.

47. Și Laban a chemat-o pe ea Movila mărturiei [Βουνὸς τῆς μαρτυρίας], iar Iacov a chemat-o pe ea Movila martorul [Βουνὸς μάρτυς].

48. Și Laban i-a zis lui Iacov: „Iată, movila aceasta și stâlpul acesta, pe care le-am pus între mine și tine! [Și] mărturisește movila aceasta și mărturisește stâlpul acesta”. Pentru aceasta a fost chemat numele ei Movila mărturisește [Βουνὸς μαρτυρεῖ]

49. și Vedenia [ἡ Ὅρασις]. [Despre] care a zis: „Să dea Dumnezeu între mine și tine [ἐπίδοι ὁ Θεὸς ἀνὰ μέσον ἐμοῦ καὶ σοῦ], că ne vom depărta unul de altul [ὅτι ἀποστησόμεθα ἕτερος ἀπὸ τοῦ ἑτέρου]!

50. Dacă vei smeri fiicele mele, dacă vei lua femei pe[ste] fiicele mele, vezi, nimeni [nu] este împreună cu noi!

51.

52. Căci dacă eu nu am să trec către tine și nici tu [nu] ai să treci către mine, movila aceasta și stâlpul acesta [sunt] pe[ste] răutate.

53. Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Nahor va judeca între noi”. Și a jurat Iacov după frica tatălui său Isaac[8].

54. Și Iacov a înjunghiat jertfă în munte și i-a chemat pe frații săi și au mâncat și au băut și au fost dormind în[tru] munte.


[1] De la forma de N. Σύρος, pentru că în text e forma de Ac.

[2] Nebunește ai făcut ce ai făcut. A fost o nebunie să fugi de-acasă.

[3] Întru traistele puse pe cămilă, cf. https://dexonline.ro/definitie/samar/definitii, care se numesc și desagi, cf. https://dexonline.ro/definitie/desagă.

[4] Căci ce se petrece cu femeile lunar mi-e mi se întâmplă acum. Cu referire la menstruație.

[5] Am plătit de la mine ceea ce mi s-a furat, pe când le pășteam.

[6] Frica lui Isaac fiind Dumnezeu. Cu sensul de Cel de care se înfricoșează Isaac.

[7] Nu avem pe cineva să îl punem martor. De aceea, martorul făgăduinței noastre este Dumnezeu.

[8] A jurat pe Dumnezeu, de Care se temea tatăl lui, cât și el.