Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [3]
Traduceri patristice
vol. 6
*
Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
*
Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei (sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)
Aceasta este taina pe care Dumnezeu a hotărât-o înainte de veci spre slava noastră: Fiul Său[1]. El este taina care a fost din veci ascunsă și [necunoscută] de neamuri[2]. De aceea spune că Dumnezeu Tatăl „[ne-a făcut nouă cunoscută taina voii Lui…] pentru a fi adunate toate în Hristos”[3]. A fi adunate toate? Ce altceva înseamnă aceasta, dacă nu că prototipurile amintite cu privire la El și schițele preliminare ilustrând lucrarea Sa au fost aduse la îndeplinire prin lucrări de către El? S-a zis: „Toate prin El s-au făcut”[4] și pentru El, Hristos: „căci în[tru] El s-au făcut toate cele [care sunt] în ceruri și cele de pe pământ, cele văzute și cele nevăzute, fie Tronuri, fie Domnii, fie Începătorii, fie Stăpâniri; toate prin El și întru El s-au făcut”[5].
Când de Dumnezeu grăitorul Apostol spune că „toate”, atât cele văzute cât și cele nevăzute, au fost create pentru Hristos, el învață cu înțelepciune și subliniază că toate creațiile, văzute și nevăzute, au prefigurat și au venit întru existență pentru Hristos și pentru Biserică.
2. Cum au prefigurat cereștii Îngeri pe Hristos și Biserica? Nu pot să mă exprim cu toată claritatea despre aceasta. Căci cum poate „Îngerul sfatului celui mare”[6] să fie considerat un Înger? Sau cum poate Arhonul Îngerilor, care îi trimite pe ei ca slujitori ai Săi[7] și duhuri liturghisitoare[8], să fie considerat ca un Arhanghel? Sau cum Dumnezeu Cuvântul [care era] „la început”[9], „Arhonul/ Principele/ Începătorul păcii” și „Părintele veacului ce va să vină”[10], să fie numit Arhon/ Începătorie [cu numele uneia din cetele îngerești], deși „mare [este] începutul Său și păcii Sale nu este hotar”[11]? Și cum să gândim despre El – Dumnezeu, Cel prea puternic, Cel tare – ca despre o Putere îngerească, deși „puterea Sa”, zice Daniil, „[este] puterea cea veșnică, care nu are să fie înlăturată”[12], și „toată puterea” I s-a dat Lui „în cer și pe pământ”[13]?
Vei vedea că El are, de asemenea, același nume cu cetea îngerească a Tronurilor[14]. Aceasta este pentru că Tatăl Se odihnește în El ca în singurul și adevăratul Său Fiu[15]. Iar Fiul, de asemenea, ne dăruiește nouă odihnă, după cum s-a spus: „Veniți la/ către Mine toți cei osteniți și împovărați, și Eu vă voi odihni pe voi”[16].
Și dacă vrei să Îl cunoști pe El ca și când ar avea șase aripi, atunci ascultă pe cel care Îi zice Lui: „În umbra aripilor Tale mă vei acoperi”[17]. Și: „Întinzând aripile Sale, i-a primit pe ei” (Deut. 32, 11).
[1] Cf. Ef. 5, 32; I Cor. 2, 7.
[2] Cf. I Cor. 2, 7; Rom. 16, 25; Col. 1, 26.
[3] Ef. 1, 10. A se vedea Epistola către Efeseni, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2015, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/20/epistola-catre-efeseni/.
[4] In. 1, 3.
[5] Col. 1, 16. A se vedea Epistola către Colossei, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2015, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2015/11/08/epistola-catre-colossei/.
[6] Is. 9, 5. A se vedea Cartea Sfântului Profet Isaias, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2020, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2020/10/12/cartea-sfantului-profet-isaias-editia-stiintifica/.
[7] Cf. Dan. 7, 10. A se vedea Cartea Sfântului Profet Daniil, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2021, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2021/10/05/cartea-sfantului-profet-daniil/.
[8] Cf. Evr. 1, 14. A se vedea Epistola către Evrei, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2019, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2019/05/24/epistola-catre-evrei/.
[9] In. 1, 1.
[10] Is. 9, 5. Cuvântul „prinț”/ „principe” („princeps” în latină, însemnând „conducător”) vine de la „principium”, care înseamnă „început”. Adică îl desemnează pe cel care a fost de la început mai mare, conducător. Și la fel „arhon”, în greacă.
[11] Is. 9, 6.
[12] Dan. 7, 14.
[13] Mt. 28, 18.
[14] Cf. Origenes, De oratione 23, 4 (Migne 11, 489D) – nota editorilor.
[15] Cf. Is. 11, 2; Mt. 3, 16-17; Mc. 1, 10-11; Lc. 3, 22; In. 1, 18; 32-34; I Petr. 4, 14.
[16] Mt. 11, 28.
[17] Ps. 16, 8. A se vedea Psalmii liturgici, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2017, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2017/03/05/psalmii-liturgici/.