Sfântul Anastasios Sinaitul, Patriarhul Antiohiei, Exaimeron [4]

Traduceri patristice

vol. 6

*

Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Prof. Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

*

Sfântul Anastasios Sinaitul, Ieromonah la Sfântul Munte Sina și Patriarhul Antiohiei (sec. VII-VIII, pomenit pe 20 aprilie în Biserica Ortodoxă)

Lumina Sa, care este adevărată și [se arată] în multe feluri[1], luminează pe fiecare om care vine în lume[2]. El privește fără deosebire spre toți[3]. De aceea este chemat și Cel cu-ochi-mulți.

[În mod] omonim cu ceata îngerească a Domniilor, este numit și Domn și Domn al domnilor[4] și Arhon al Domniilor[5]. El este un Domn tare și puternic, El este un Domn puternic în război[6], Domnul Puterilor îngerești[7] și Domnul Preaînalt[8].

În timp ce cuvântul Heruvim înseamnă „plin de cunoaștere”, Dumnezeu este Domnul înțelegerilor[9]. El știe toate mai înainte de a se întâmpla[10]. Și nimeni nu Îl cunoaște pe Tatăl în afară de Fiul[11]. În mod potrivit, așadar, Creatorul Heruvimilor este închipuit ca un Heruvim[12]. Și, în aceeași logică, de asemenea, ca un Serafim. [Căci] numele acestei cete îngerești înseamnă „vărsând foc”. [Iar] Dumnezeul nostru este foc mistuind[13], Hristos. Și, datorită acestui lucru, El a zis: „Foc am venit să arunc întru [pe] pământ”[14].

3. Cum pot Îngerii să Îl simbolizeze pe Hristos și cum să Îl preînchipuie ei? Aceste lucruri au fost explicate acum, pe scurt. Dar au fost creațiile văzute și nevăzute, de asemenea, tipuri ale Bisericii? Au prefigurat-o ele pe ea?

Din nou, același dumnezeiesc Apostol te eliberează de îndoieli. În epistola sa către Evrei, el spune despre Cortul Mărturiei și toate lucrurile pregătite în el, că erau un chip al Bisericii[15]. Apoi zice: „Căci nu întru Sfintele făcute de mâini [omenești] a intrat Hristos, antitipul celor adevărate, ci întru însuși cerul”[16]. Când folosește cuvântul „antitip”, arată în mod desăvârșit că toate lucrurile în Biserică sunt concepute după rânduieli cerești. De aceea, dacă lucrurile nevăzute și oarecum mai cinstite [decât cele pământești] ale cerului au fost pregătite ca model și chip al Bisericii lui Hristos, nu trebuie să te mai îndoiești sau să te împotrivești credinței că toate lucrurile de pe pământ, care au fost descrise în legea lui Moisis, conțin de asemenea o umbră sau un chip al lucrurilor bune care urmau să existe pentru noi[17]. Pavlos astfel a cugetat.

În felul acesta, trebuie să amintim ce a spus Hristos: „o iotă sau o virgulă” – prin care descoperă semnul Crucii – „nu va trece din Lege, până ce se fac toate”[18]. Este limpede că se referea la El Însuși și la Biserică.

Deci spune-mi aceasta: Ce anume închipuiau cortul mărturiei, mielul pascal, sângele, stropirea, jertfele, focul și tot ceea ce avea legătură cu închinarea după Lege? Ce [închipuiau], dacă nu pe Hristos și Biserica Lui?

---

[1] Este văzută în multe chipuri, în mod divers, de către Sfinți.

[2] Cf. In. 1, 9.

[3] Cf. Ps. 10, 4; 32, 18; 33, 16; Înț. lui Iis. Sir. 23, 19;

[4] I Tim. 6, 5, cf. Apoc. 17, 14; 19, 16 etc.

[5] Cf. Ef. I, 21; Col. 1, 16.

[6] Ps. 23, 8.

[7] Ps. 23, 10.

[8] Ps. 46, 3.

[9] I Sam. 2, 3.

[10] Cf. Suz. 42; Înț. lui Iis. Sir. 23, 20;

[11] Cf. Mt. 11, 27; In. 10, 15.

[12] Cf. Eccl. 1, 18. A se vedea Ecclisiastis, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, București, 2016, cf.  https://www.teologiepentruazi.ro/2016/11/23/ecclisiastis/.

[13] Evr, 12, 29.

[14] Lc. 12, 49.  A se vedea Evanghelia după Lucas, traducere și note de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologie pentru azi, 2019, cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2019/05/22/evanghelia-dupa-lucas-editia-liturgica/.

[15] Cf. Evr. 9, 2; 10, 25.

[16] Evr. 9, 24; cf. 8, 2-5; Înț. lui Sal. 9, 8.

[17] Cf. Evr. 10, 1.

[18] Mt. 5, 18; Lc. 16, 17.