Zi: 23 decembrie 2022

Un Stareț Sfânt: Fericitul Părinte Iacov, Egumen al Sfintei Mănăstiri Cuviosul David, trad. din lb. gr. de Monahul Pimen Vlad, Ed. Evanghelismos, București, 2022, 157 p.

E vorba despre viața Sfântul Iacovos Țalichis [Ιάκωβος Τσαλίκης][1]. S-a făcut Monah la 30 de ani, p. 8. Bolnăvicios din fire, p. 8. Mama lui a fost prietena sa și învățătoarea sa, p. 10. Despre mama sa, el a spus: „Maica noastră avea dumnezeiasca virtute a milosteniei ajunsă la cea mai înaltă măsură. Mâna ei era întotdeauna deschisă față de cei aflați în suferință și sărăcie”, p. 12.

Sfântul Sfințit Mucenic Haralambos îl vindecă de boală: „La un moment dat, am văzut o mână sfințită de Arhiereu, de la încheietură în jos, trecându-mi peste cap și coborând la piept, în locul unde mă durea. Apoi mâna a făcut pe acel loc semnul Sfintei Cruci și m-a mângâiat. Durerea mi-a trecut imediat, am început să respir cu ușurință și m-am făcut bine”, p. 14.

Preacurata Stăpână îi vindecă picioarele după ce se închină unei Sfinte Icoane a sa, care era făcătoare de minuni, p. 17.

Proschinitarele Sfinților, p. 17, niște „nișe zidite din piatră, la marginea drumului, unde se află Icoana Sfântului și o candelă”, p. 17, n. 3.

Sfânta Cuvioasă Paraschevi îi apare ca o Monahie și îi vorbește, spunându-i că vrea să îi dea un dar, pentru evlavia și grija față de ea. Iar Sfântul Iacov îi cere fericire, după cum l-a învățat mama lui, p. 18-19. Iar Sfânta Paraschevi îi spune: „Fericirea și chiar mai mult îți voi da. Căci în viață vei avea parte de multă slavă și cinste și mult aur îți va trece prin mâini, dar nu te vei împătimi”, p. 19, de pofta de bani.

Pe când era copil, Sfântul Iacovos se roagă pentru o copilă de 12 ani și o stropește cu Aghiasmă și ea se face sănătoasă în mod minunat, p. 20.

Postea aspru, p. 22. Cânta „cu dor și cu evlavie”, p. 22. A lucrat cu tatăl său în construcții, p. 22-23; Când era mic îi vedea pe demoni, despre unul spunând: „vedeam un diavol negru, cu ochii mari, holbați și roșii ca focul”, p. 23.

Mama sa și-a cunoscut moartea mai înainte și i-a spus și lui această veste cu 3 zile înainte. Pe atunci, Sfântul Iacovos avea 22 de ani. Și i-a spus că un Înger i-a vestit ziua morții sale, p. 24. Iar pe Sfânta sa mamă o chema Teodora, p. 24. Și, pe patul morții, Sfânta Teodora i-a cerut să se facă Preot, dar, mai întâi de asta, să o rânduiască în viață pe sora sa, p. 25.

Iar Sfânta Cuvioasă Teodora, maica sa, i-a apărut după adormirea ei în vedenia somnului, și i-a spus: „Iacove, copilul meu, pentru ce vii la mormânt și-mi uzi cu lacrimi îmbrăcămintea? Dumnezeu nu te-a pedepsit luându-mă pe mine. Am plecat la Domnul pentru că a venit ceasul odihnei mele. Și cuvântul pe care l-ai spus, că nu vei mai merge la Biserică, să nu-l mai spui niciodată! Să te duci la Biserică așa cum făceai și până acum!”, p. 25-26.

Sfântul Iacovos s-a nevoit în lume până la vârsta de 27 de ani, când a fost luat în armată, p. 26. Sfântul Haralambos l-a scăpat de la moarte, p. 29. După trei ani de armată, la 30 de ani, Sfântul Iacovos s-a întors în satul său, a căsătorit-o pe sora lui, apoi s-a făcut Monah, p. 32. I se arată în vedenie Sfântul Cuvios David și îi promite că rămâne în Mănăstirea sa, p. 34.

Sfântul Iacovos Țalichis s-a rugat Născătoarei de Dumnezeu și Sfântul Cuvios David ca să îi crească barbă, p. 36, și „într-o săptămână mi-au crescut o barbă și o mustață bogate”, p. 36.

Restaurează Mănăstirea Sfântului David, p. 36. Însă, Monahii de aici, în loc să se bucure de râvna dumnezeiască a Sfântului Iacovos, l-au tiranizat ca să plece de la ei, p. 37. Postea mult, mânca foarte simplu, iar apă bea numai sâmbăta și duminica, p. 37. Trăia într-o chilie dărăpănată, fără geamuri, dar cu niște obloane vechi, având iarna un frig de nesuportat, p. 38.

Citea, la lumina unei făclii, toată Psaltirea până dimineața, p. 38. Când s-a îmbolnăvit, a făcut 80 de injecții fără să simtă vreo ameliorare, apoi s-a rugat Sfântului David să vină să îl vindece, p. 38. Și Sfântul Cuvios David a venit sub chipul Monahului Spiridon, așa cum îi ceruse Sfântul Iacovos, și l-a vindecat, p. 39.

E vindecat de fractură la coloană de Sfinții Doctori fără de arginți, după 29 de zile de suferință, p. 40.

Demonii au venit în chilia lui: unul era cu chip de soldat și avea doar un singur ochi și acela în frunte. Și a venit și a strigat sălbatic la el, p. 42: „«Deci aici ești? Să vezi acum ce ai să pățești!». Și împreună cu el au intrat în cameră aproximativ 18 diavoli cu diferite înfățișări: de oameni, de pitici și de animale sălbatice. S-au urcat peste mine și au început să mă lovească și să mă chinuiască. [Iar] eu am încercat să fac semnul Sfintei Cruci, dar trei dintre ei mi-au ținut mâna și altul mi-a deschis degetele, ca să nu pot cu trei degete să însemnez peste ei Cinstita Cruce. Loviturile și chinurile la care m-au supus nu se pot spune. Din gură și din nas îmi curgea sânge, buzele erau crăpate, barba și părul încâlcite, rasa desfăcută. Mi-au scos și pantalonii, căci chiar și în părțile ascunse le-a îngăduit Dumnezeu să mă chinuiască. Degetele îmi erau răsucite, iar urechile aproape să mi se spargă din pricina cuvintelor pline de urâciune pe care le auzeam. Unul mi-a zis: «Mă vezi? Eu sunt cel ce te prinde de gât și nu te lasă să citești clar». Altul spuse și el: «Eu sunt cel ce-ți fac cutare lucru». Și așa mai departe, fiecare îmi amintea de ispitele prin care trecusem.

La un moment dat am reușit să-mi eliberez mâna și am făcut semnul Sfintei Cruci. Imediat au sărit pe fereastră și au luat-o la fugă, lăsându-mă pe jumătate mort”, p. 42-43. Și aici avem o confesiune cu detalii foarte importante, pe care alți Sfinți Părinți le-au ascuns și nu le-au lăsat scrise, dar pe care le-au trăit și ei.

Când s-a dus la bucătărie, o femeie a spus că a auzit loviturile și larma din chilia lui, în timp ce îl chinuiau demonii, p. 43.

O lumină coborâtă din cer îl conducea în noapte, pe întuneric, pentru ca să ne nevoiască pe ascuns, p. 44. Probabil un Sfânt Înger. Iar Sfântul Cuvios David i se arăta trupește și îl mângâia, p. 44. Face ascultare față de Stareț și față de Episcop și primește să fie hirotonit Preot, p. 44-45. Pe 28 decembrie 1952 a fost hirotonit Ierodiacon, iar pe 29 decembrie 1952 a fost hirotonit Ieromonah, p. 45. Iar peste câteva zile a primit și binecuvântarea pentru a spovedi, p. 45.

Începe să slujească zilnic și să se împărtășească cu Domnul, p. 46. Face Slujbe și în satele dimprejur, p. 47. Începe să imite nevoințele Sfinților, p. 48. Începe să îl urmeze pe Sfântul Daniil Stâlpnicul în nevoința sa de a nu își face nevoile fiziologice mai multe zile, p. 48. Boteza pe copii cu ochii închiși, ca să nu rămână trupurile lor în mintea lui, p. 48-49.

Sfântul Cuvios David i se arată ca o lumină strălucitoare, apoi în trup, p. 49. Se roagă Născătoarei de Dumnezeu, Sfântului Cuvios David și Sfântului Iliu Profetul ca să înmulțească uleiul în Mănăstirea sa și acest lucru s-a petrecut, p. 50.

Avea harisma milosteniei, fapt pentru care spunea: „Golește-ți mâinile tale și Dumnezeu ți le va umple din nou cu mai mult!”, p. 50.

A cumpărat un sfeșnic din milostenia de 20.000 de drahme dată pentru 40 de Sfintei Liturghii, p. 52.

---

[1] A se vedea: https://el.wikipedia.org/wiki/Άγιος_Ιάκωβος_Τσαλίκης.