Facerea, cap. 35, cf. LXX

1. Și a zis Dumnezeu către Iacov: „Ridicându-te, suie-te întru locul Betil și locuiește acolo și fă acolo jertfelnic lui Dumnezeu, Celui care a fost arătându-ți-Se ție, când [ai fost] a fugi tu de la fața lui Isav, a fratelui tău!”.

2. Și a zis Iacov casei sale și tuturor celor împreună cu el: „Îndepărtați-i pe dumnezeii cei străini, cei dimpreună cu voi, din mijlocul vostru și curățiți-vă și schimbați hainele voastre!

3. Și, ridicându-ne, să ne suim întru Betil și să facem acolo jertfelnic lui Dumnezeu, Celui care mi-a auzit mie în ziua necazului [τῷ ἐπακούσαντί μοι ἐν ἡμέρᾳ θλίψεως], Care era împreună cu mine și m-a mântuit pe mine în calea [în] care am fost mergând [καὶ διέσωσέν με ἐν τῇ ὁδῷ ᾗ ἐπορεύθην]!”.

4. Și i-au dat lui Iacov pe dumnezeii cei străini, care erau în mâinile lor, și cerceii cei [care erau] în urechile lor și i-a ascuns pe ei Iacov sub terebintul cel din Sihemuri[1] [Σικιμοις] și i-a nimicit pe ei până în ziua de astăzi.

5. Și Israil s-a ridicat din Sihemuri și a fost frica lui Dumnezeu în cetățile cele dimprejurul lor și nu au gonit după fiii lui Israil.

6. Și a mers Iacov întru Luza [Λουζα], care este în pământul lui Hanaan, care este Betil, el și tot poporul care era împreună cu el.

7. Și a zidit acolo jertfelnic și a chemat numele locului Betil [Βαιθηλ], căci acolo a fost arătându-i-Se lui Dumnezeu, când [a fost] a fugi el de la fața lui Isav, a fratelui său.

8. Și a murit Debbora [Δεββωρα], doica Rebeccăi, mai jos de Betil, sub stejar, și a chemat Iacov numele lui Stejarul jalei [Βάλανος πένθους].

9. Și Dumnezeu a fost arătându-i-Se lui Iacov încă [și] în Luza, când a venit din Mesopotamia Siriei, și Dumnezeu l-a binecuvântat pe el.

10. Și Dumnezeu i-a zis lui: „Numele tău, Iacov, nu va fi chemat încă Iacov, ci Israil [Ἰσραήλ] va fi numele tău”.

11. Și Dumnezeu i-a zis lui: „Eu [sunt] Dumnezeul tău! Crește și te înmulțește! Neamuri și adunări de neamuri vor fi din tine [ἔθνη καὶ συναγωγαὶ ἐθνῶν ἔσονται ἐκ σοῦ] și împărați din coapsa ta vor ieși [καὶ βασιλεῖς ἐκ τῆς ὀσφύος σου ἐξελεύσονται].

12. Și pământul pe care i l-am dat lui Avraam și lui Isaac, ție ți l-am dat pe el [și] ție îți va fi, iar seminței tale, după tine, îi voi da pământul acesta”.

13. Și Dumnezeu S-a suit de la el [ἀνέβη δὲ ὁ Θεὸς ἀπ᾽ αὐτοῦ], din locul [în] care a vorbit cu el [ἐκ τοῦ τόπου οὗ ἐλάλησεν μετ᾽ αὐτοῦ].

14. Și Iacov a pus stâlp în locul [în] care a vorbit cu El, stâlp de piatră, și a vărsat peste el turnare[2] și a vărsat peste el ulei.

15. Și a chemat Iacov numele locului, în[tru] care Dumnezeu a vorbit cu el acolo, Betil.

16. Și Iacov a plecat din Betil [și] și-a ridicat cortul său dincolo de turnul Gader [Γαδερ]. Și a fost, când s-a apropiat de Havrata [Χαβραθα] [și era] să intre întru pământul Efrata [Εφραθα], [că] a născut Rahil și a avut rană în[tru] nașterea [sa].

17. Și a fost, când cu greu a născut ea, [că] moașa i-a zis ei: „Îndrăznește, căci și acesta îți este ție fiu!”.

18. Și a fost, când [era] a-și da ea sufletul [ἐν τῷ ἀφιέναι αὐτὴν τὴν ψυχήν], căci murea, a chemat numele său Fiul durerii mele [Υἱὸς ὀδύνης μου]. Iar tatăl l-a chemat pe el Veniamin [Βενιαμιν].

19. Și a murit Rahil și a fost îngropată în calea Efrata [și] aceasta este Bitleemul [Βηθλεεμ].

20. Iar Iacov a pus stâlp pe mormântul ei [și] acesta este stâlpul mormântului Rahilei până în ziua de astăzi.

21.

22. Și a fost, când a locuit Israil în pământul acela, [că] a fost mergând Rubin și a fost dormind cu Valla, concubina tatălui său. Și a auzit Israil și rău a fost arătându-i-se [aceasta] înaintea lui. Și fiii lui Iacov erau 12.

23. Fiii Liei: cel întâi-născut al lui Iacov: Rubin, [apoi] Simeon, Levi, Iudas, Issahar, Zabulon.

24. Iar fiii Rahilei: Iosif și Veniamin.

25. Iar fiii Vallei, ai slujitoarei Rahilei: Dan și Neftali [Νεφθαλι].

26. Iar fiii Zelfei, ai slujitoarei Liei: Gad și Asir. Aceștia [sunt] fiii lui Iacov, care i s-au făcut lui în Mesopotamia Siriei.

27. Și a venit Iacov către Isaac, tatăl său, întru Mamvri, întru cetatea câmpului. Aceasta este Hebronul, în pământul lui Hanaan, [în] care a[u] pribegit Avraam și Isaac.

28. Și au fost zilele lui Isaac, pe care le-a trăit [el]: 180 de ani.

29. Și, ajungând la sfârșit, a murit și a fost adăugat cu neamul său [καὶ προσετέθη πρὸς τὸ γένος αὐτοῦ], mai bătrân și plin de zile [πρεσβύτερος καὶ πλήρης ἡμερῶν], și l-au îngropat pe el Isav și Iacov, fiii săi.


[1] De la forma de N. Συχέμ.

[2] Jertfă de băutură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *