Facerea, cap. 38, cf. LXX

1. Și a fost în vremea aceea [că] s-a coborât Iudas de la frații săi și a ajuns până la un oarecare om odollamitis[1], căruia numele [îi era] Iras [Ιρας].

2. Și Iudas a văzut acolo o fiică a unui om hananeos, căreia numele [îi era] Sava [Σαυα], și a luat-o pe ea și a intrat către ea[2].

3. Și a zămislit [și] a născut fiu și a chemat numele său Ir [Ἤρ].

4. Și a zămislit încă [și] a născut fiu și a chemat numele său Avnan [Αυναν].

5. Și a adăugat încă [și] a născut fiu și a chemat numele său Silom [Σηλωμ], iar ea[3] era în Hasvi [Χασβι] când i-a născut pe ei.

6. Și i-a luat Iudas femeie lui Ir, celui întâi-născut al său, căreia numele [îi era] Tamar [Θαμάρ].

7. Și a fost Ir, cel întâi-născut al lui Iudas, rău înaintea Domnului [πονηρὸς ἐναντίον Κυρίου] și l-a ucis pe el Dumnezeu [καὶ ἀπέκτεινεν αὐτὸν ὁ Θεός].

8. Și Iudas i-a zis lui Avnan: „Intră către femeia fratelui tău și însoară-te [cu] ea și ridică sămânță fratelui tău!”.

9. Și a cunoscut Avnan că nu a lui îi va fi sămânța. [Și] făcea, când intra către femeia fratelui său, [că] a vărsat [vărsa sămânța] pe pământ, [ca] să nu dea sămânța fratelui său.

10. Și rău a fost arătându-se înaintea lui Dumnezeu, [pentru] că a făcut aceasta, și l-a omorât și pe acesta.

11. Și a zis Iudas Tamarei, nurorii sale: „Șezi văduvă în casa tatălui tău, până ce mare are să se facă Silom, fiul meu!”. Căci a zis: „Ca nu cumva să moară și acesta, precum frații săi”. Și a plecat Tamar [și] ședea în casa tatălui ei.

12. Și au fost înmulțindu-se zilele și a murit Sava, femeia lui Iudas. Și a fost mângâindu-se Iudas [și] s-a suit la cei care îi tund [tundeau] oile sale. Iar Iras, păstorul său, odollamitisul, [era] întru Tamna [Θαμνα].

13. Și a fost vestindu-i-se Tamarei, nurorii sale, [și] zicându-i-se: „Iată, socrul tău se suie întru Tamna să-și tundă oile sale!”.

14. Și și-a lepădat veșmintele văduviei de pe ea, s-a învăluit [cu] văl și s-a înfrumusețat și s-a așezat către porțile Enan [Αιναν], care este [sunt] în trecătoarea Tamnei. Căci a văzut că mare s-a făcut Silom, iar el[4] nu i-a dat-o pe ea lui de femeie.

15. Și Iudas a văzut-o pe ea [și] i-a părut ea a fi curvă, căci și-a învăluit fața ei și nu a recunoscut-o pe ea.

16. Și s-a abătut către ea [din] cale și i-a zis ei: „Lasă-mă să intru către tine!”. Căci nu a cunoscut că este nora sa. Iar ea i-a zis: „Ce îmi vei da mie, dacă ai să intri către mine?”.

17. Iar el i-a zis: „Eu îți voi trimite ție iedul caprelor dintre oi”. Iar ea i-a zis: „Dacă ai să-mi dai arvună, până ai să-mi trimiți tu”.

18. Și el i-a zis: „Ce arvună îți voi da ție?” . Iar ea i-a zis: „Inelul tău și colierul și toiagul cel din mâna ta!”. Și i le-a dat ei și a intrat către ea și a luat în pântece de la el [καὶ ἐν γαστρὶ ἔλαβεν ἐξ αὐτοῦ][5].

19. Și s-a ridicat [și] a plecat și și-a dezbrăcat vălul de pe ea și s-a îmbrăcat [cu] veșmintele văduviei ei.

20. Și a trimis Iudas iedul din capre prin mâna păstorului său[6], a odollamitisului, [ca] să primească arvuna de la femeie și nu a aflat-o pe ea.

21. Și i-a întrebat pe oamenii cei din locul [acela]: „Unde este curva, care a fost în Enan pe cale?”. Și i-au zis: „Dar nu era [aici] curvă!”.

22. Și a fost întorcându-se către Iudas și i-a zis: „N-am aflat-o și oamenii cei din locul [acela] zicând [au zis]: «Nu a fi [este] aici curvă!»”.

23. Și Iudas i-a zis: „Să le ai pe ele! Dar nu cumva să fim batjocoriți. [Căci] eu am trimis iedul acesta, iar tu nu ai aflat-o”.

24. Și a fost după a treia lună, [că] i-a fost vestindu-i-se lui Iudas [și] zicându-i-se: „A curvit Tamar, nora ta, și, iată, în pântece are din curvie [ἐν γαστρὶ ἔχει ἐκ πορνείας]!”. Și Iudas a zis: „Scoate-ți-o pe ea și să fie arsă [ἐξαγάγετε αὐτήν καὶ κατακαυθήτω]!”.

25. Iar ea aducându-se, a trimis către socrul său, zicându-i: „De la omul ale cui este [sunt] acestea, eu am în pântece”. Și i-a zis: „Cunoaște ale cui [sunt] inelul și colierul și toiagul acesta!”.

26. Și a recunoscut Iudas și a zis: „A fost îndreptându-se [δεδικαίωται] Tamar mai mult decât mine, pentru care [că] nu i-am dat-o pe ea lui Silom, fiului meu”. Și nu a adăugat încă să o cunoască pe ea [καὶ οὐ προσέθετο ἔτι τοῦ γνῶναι αὐτήν][7].

27. Și a fost când năștea[8] și [la] ea era[u] gemeni în pântecele ei.

28. Și a fost, când a fi născând [năștea] ea, [că] unul a scos mai înainte mâna, iar moașa a luat [și] a legat la mâna lui stacojiu, zicând: „Acesta va ieși mai înainte”.

29. Dar, cum și-a adunat mâna[9], îndată a ieșit fratele său. Iar ea[10] a zis: „De ce a fost tăiat pentru tine gardul [τί διεκόπη διὰ σὲ φραγμός]?”. Și a chemat numele său Fares [Φάρες].

30. Și după acesta a ieșit fratele său, pe a cărui era, pe mâna sa, cel stacojiu, și a chemat numele său Zara [Ζάρα].

---

[1] De la forma de N. οδολλαμίτης. Pentru că în text e forma de Ac. sg.

[2] S-a culcat cu ea.

[3] Sava, mama lor.

[4] Iudas, socrul ei.

[5] A rămas însărcinată.

[6] Prin intermediul păstorului său.

[7] Și nu s-a mai culcat cu ea.

[8] Se referă la Tamar.

[9] Și-a retras mâna în trupul mamei.

[10] Moașa.